Timp de doi ani de zile, tradiția celei mai apreciate sărbători a comunei Beliu și a localităților din împrejurimi a fost întreruptă, din cauza pandemiei de COVID-19. Iată că, după doi ani de pauză, în acest an a fost organizată, în sfârșit, o nouă ediție a Praznicului de Pită Nouă de la Beliu, eveniment care a strâns din nou mii de particpanți.
Duminică, 14 august, întreaga suflare a fost pregătiră pentru ceea ce avea să urmeze într-o locaţie aparte, anume Pădurea Dumbrava. Aici s-a consumat cea de-a 47-a ediţie a unui eveniment ale cărui origini se pierd în timp. Ansamblurile şi soliştii de muzică populară s-au perindat în faţa publicului prezent, unul cu adevărat cunoscător în ceea ce înseamnă cântecul, tradiţiile şi jocurile populare.
Evenimentele au debutat în faţa Primăriei Beliu, acolo de unde oficialităţile şi câteva perechi de tineri dansatori au pornit în alai spre Pădurea Dumbrava, locul tradiţional de desfăşurare a Praznicului de Pită Nouă.
Evenimentele derulate în Pădurea Dumbrava au debutat cu un Te Deum, apoi, primarul comunei Beliu, Emanuel Horhat-Coraş, a vorbit despre istoria Praznicului de Pită Nouă, despre necesitatea ca tradiţia să fie dusă mai departe. Le-a mulţumit pentru prezenţă tuturor celor care s-au aflat la eveniment, în frunte cu invitații speciali, cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Arad, Răzvan Cadar și Ionel Bulbuc, consilierul județean Vasile Borha, director al Companiei de Apă Arad, primarul comunei Archiș, Nicolae Pavel Valea, viceprimarul Ioan Mihoc, consilieri locali ai comunei Beliu, dar şi ansamblurilor şi soliştilor de muzică populară care au încântat publicul prezent.
Mii de persoane din întreaga zonă, inclusiv din județul Bihor, au luat parte la un eveniment deosebit, mai ales că și vremea a fost una prielnică.
„Una dintre cele mai vechi sărbători de acest gen din ţară are loc în minunata Pădure Dumbrava din Beliu. Suntem onoraţi că vă aflaţi în mijlocul nostru cu ocazia sărbătorii pitei noi, sărbătoarea strămoşească veche de când lumea. Aceasta s-a desfăşurat până în anul 1914, când – în timpul Primului Război Mondial – cinci generaţii de feciori au murit nemaiavând cine să cânte şi să joace. Sărbătoarea nu s-a mai ţinut aproape 60 de ani. Chiar dacă localnicii nu au mai ţinut minte toate detaliile, amintirile, frânturile unor cântece, paşii unor dansuri au fost suficiente pentru o serie de oameni care şi-au deschis sufletul pentru a înţelege importanţa acestei sărbători. Prin strădania lor, această frumoasă datină a renăscut. Elementul cheie al acestei renaşteri a fost regretatul profesor Emil Lăzureanu, cel care şi-a pus amprenta asupra acestei sărbători, iar acum 45 de ani acest frumos obicei a reînviat. El a fost cel care a cules cântece, jocuri, datini, în urma unei munci susţinute, alături de alţi iubitori de tradiţie şi folclor. Fiecare avem datoria sfântă de a prelua ceea ce este mai preţios de la înaintaşii noștri şi de a transmite copiilor noștri aceste nestemate ale cântecului şi jocului popular. Sărbătorim astăzi cu întreaga lume adunată aici munca de un an de zile a locuitorilor de pe aceste plaiuri – ţinuturile codrenilor – şi slăvim prin cântec şi joc pita nouă. Codrenii din împrejurimile Beliului au preţuit totodeauna munca bărbaţilor care au smuls pământului aurul grâului, precum şi femeilor care au ţesut şi au ales din frumoasele războaie, măsăriţele, felegele şi celelalte obiecte de artă populară, punând în aceste capodopere ceva din sufletul poporului nostru. De asemenea, tot din mâinile harnicelor femei au luat naştere şi minunatele costume populare, pe care le purtau la biserici, în sărbători precum şi la celelate evenimente din viaţa comunităţii noastre. Astăzi proslăvim pâinea, munca şi cinstea acestor locuitori ajungând astfel la cea de 47-a ediţie a Praznicului de Pită Nouă, după doi ani de pandemie, în care am fost nevoiți să întrerupem tradiția. Aş dori să le mulţumesc acestor minunaţi copii, membri ai ansambului Spicul Grâului din Beliu, în frunte cu neobositul lor instructor Teodor Sebeşan, pentru efortul depus, ei fiind cei ce duc mai departe dansul şi jocul popular, cântecele specifice zonei noastre. Le mulțumesc şi părinţilor acestor copii pentru sprijinul pe care ni-l acordă şi pentru înţelegerea de care au dat dovadă alături de ansamblul nostru. Le mulţumesc pentru participare şi celorlalte ansambluri şi interpreţilor de muzică populară care sunt la acest eveniment și vă doresc tuturor distracție plăcută”, a spus Emanuel Horhat-Coraş, primarul comunei Beliu.
Scena a fost împodobită şi a aşteptat ca rând pe rând ansamblurile şi soliştii să urce pentru a-şi susţine programele artistice.
Evenimentul a debutat cu ansamblul Spicul Grâului din Beliu, instruit de dascălul Teodor Sebeșan. A fost prezentat pe scenă un program ce a conținut piese tradiționale, prezentând aspecte, dansuri și obiceiuri strămoșești. Au evoluat apoi și alte ansambluri invitate, dar și solişti ca, Otilia Haragoș, din Bihor, Daniela Dudaş, Florin Budău, Ghiță Bulza, Adriana Sebeșan, din comuna Beliu, Radu Mateș, Claudia Volentir, Ioana Luguzan, Voichița Suba și mulți alții, acompaniați de formația Fraților Șandru.
Evenimentul a fost organizat din bugetul local al comunei Beliu, dar şi din fonduri alocate de Centrul Cultural Judeţean Arad.
