Înalt Preasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului transmite condoleanțe fiicelor sale duhovnicești formate la Mănăstirea Gai și care, ulterior, cu binecuvântarea Sa, au primit crucea ctitoriei Mănăstirii Lăpușul Românesc.
Astăzi, 06.07.2016, timpul s-a odihnit preț de câteva secunde pentru a fi martorul unui moment de tăcere și prețuire în fața deschiderii cerului pentru primirea sufletului Maicii Stavrofore IUSTINA DRĂGUȘ, care împreună cu sora sa, Maica Stareță Maria Magdalena Drăguș, au ctitorit mănăstirea ”Nașterea Maicii Domnului” Lăpuș- Maramureș.
A fost un moment de vremelnică dar grea despărțire atât pentru Episcopia Maramureșului și Sătmarului cât și pentru Arhiepiscopia Aradului, pentru că povestea de viață monahală a celor două surori Drăguș a început la Mănăstirea Gai din Arad, mănăstirea lor de metanie.
Gândul de părere de rău și ultim omagiu a fost dus, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitul Timotei Arhiepiscopul Aradului, de către egumenul Schitului din Moneasa, Monahul Serafim, iar Preasfinția Sa Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului a primit cu multă dragoste părintească purtarea de grijă arătată de Arhiepiscopia Aradului prin delegatul său.
Sfânta Mănăstire din Lăpuș este situată în Poiana Tuliceasa, pe Valea Ruoaia, la poalele Munților Țibleș și este atestată documentar din anul 1315, când satul s-a mutat pe locul unde dăinuie astăzi, pe locul inițial rămânând biserica de lemn și câteva case vechi. Cu timpul, aici s-a adunat un grup de călugări care au trăit o înaltă viață duhovnicească. Nu se știe exact câți călugăriau fost la număr, dar se știe că au trăit până în 1761-1762, când Ardealul a fost prigonit, nedorind trecerea la catolicism. Mănăstirea Lăpuș a fost și ea distrusă, iar viețuitorii izgoniți. Sapte dintre ei, originari din Țara Lăpușului împotrivindu-se, au fost împușcați. Astfel, pe locul sfințit cu sânge de martir, la 1 octombrie 1993, P.S. Justinian Chira, Episcopul Maramureșului și Sătmarului a pus piatra de temelie a noii biserici. În anul 1995, surorile Drăguș, venite de la Mănăstirea Gai din Arad au început munca grea a construcției a tot ceea ce astăzi înseamnă Mănăstirea Lăpuș, din care Maica Iustina a plecat în veșnicie.
Că Maica Iustina a fost omul cald cu suflet bun, căutat cu dragă inimă toți cei care a cunoscut-o, a stat ca mărturie numărul mare de credincioși veniți din toate colțurile țării dar mai ales consătenii din Poienile Izei și soborul de aproximativ 100 de preoți și călugări.
Doamne, învrednicește-o de iubirea și lumina Preasfintei Treimi!
