Procurorii DNA il acuza pe Titus Corlatean ca „a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit” pentru Victor Ponta, candidatul PSD.
DNA arata in comunicatul citat ca Titus Corlatean, ca ministru de Externe, a ignorat propuneri ale unor ambasadori sau consuli pentru organizarea de secții de vot în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane. DNA mai arata ca fostul ministru de Externe a organizat, in schimb, fără vreo documentare ori justificare, sectii de vot în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, localitati cu comunitati mici de romani.
Reamintim ca la primul tur al alegerilor prezidentiale din 2014 s-a produs un scandal urias declansat de numarul mic de sectii de vot in strainatate, zeci de mii de romani reclamand imposibilitatea de a-si exercita dreptul constitutional la vot. Titus Corlatean a refuzat atunci sa creasca numarul de sectii de vot pentru turul doi si a demisionat de la Ministerul de Externe, fiind inlocuit de Teodor Melescanu.
Manifestatii uriase impotriva guvernului Ponta au avut loc in toate marile orase din tara, dar si in strainatate. Cu toate acestea, guvernul Ponta a refuzat sa modifice conditiile de vot in turul 2. Alegerile au fost castigate in cele din urma de Klaus Iohannis, candidatul Opozitiei, care l-a invins chiar pe Victor Ponta.
Comunicatul DNA
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
– împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
– nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
– organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
