Gripa și răceala sunt ambele boli respiratorii, dar cauzate de virusuri diferite. Deoarece aceste două tipuri de boli au simptome similare, poate fi dificil să se facă diferența între ele numai pe baza acestora.

Ni se pare firesc să răcim iarna, deși oamenii de știință nu au o explicație complet plauzibilă pentru care se întâmplă acest lucru. Ceea ce au constatat savanții este faptul că acele 33 de grade Celsius, temperatura la care ajunge cavitatea noastră nazală în zilele friguroase, prezintă mediul optim pentru înmulțirea rapidă a rinovirusurilor, răspunzătoare de banalele răceli. Așadar, hipotermia ar fi una dintre explicații și poate de aceea știa bunica ce știa când ne trăgea fularul peste nas sau ne croșeta mici cagule.

Tot în sezonul de toamnă-iarnă, în afară de răceala obișnuită ne putem confrunta cu virusul gripal, care se transmite tot ca răceala, în principal prin tuse, strănut și vorbit sau prin atingerea unor suprafețe atinse de o persoană bolnavă, dacă apoi ducem mâna la nas și la gură. Metoda cea mai sigură de protecție împotriva gripei este vaccinul antigripal, care trebuie administrat de preferință în lunile octombrie sau noiembrie, mai ales la categoriile cu risc crescut de complicații (vârstnici, bolnavi cronic, persoane cu obezitate, gravide).

Diferențe între răceală și gripă

Diferența dintre răceală și gripă constă în durată și în agresivitate, deși amândouă pot debuta cu strănut, durere, mâncărime sau usturime în gât, stare de oboseală, tuse, rinoree (sau guturai). Răceala se instalează treptat, în timp ce gripa, produsă de virusul gripal, are un caracter mai agresiv, debutează brusc cu febră mare, dureri ale globilor oculari și înroșirea acestora, alături de dureri musculare.

Răceala se diagnostichează printr-un examen clinic, uneori fiind necesară și o radiografie toracică pentru a exclude alte cauze. Gripa se diagnostichează printr-un examen clinic, dar se fac și teste serologice și virusologice și poate fi nevoie și de o radiografie pulmonară.

Răceala obișnuită durează cam o săptămână, în timp ce gripa are o manifestare mai îndelungată, afectând sever organismul. În plus, gripa poate conduce la complicații, precum bronșita ori pneumonia, unele persoane având, deci, nevoie de spitalizare. Tratamentul recomandat de regulă constă în aceleași principii antitermice și analgezice, însă poate fi diferit în dozaj.

Tratamentul în caz de răceală

Când o persoană răcește, e indicat să rămână acasă și să se odihnească pe cât posibil la pat și să bea multe lichide (apă, supe, ceaiuri de plante). Tratamentul pentru răceală este simptomatic, paracetamolul fiind de ajutor, la fel și vitamina C, care poate să scurteze durata răcelii. În acest sens, și un consum mai mare de citrice poate fi de folos. Pentru nasul înfundat se poate folosi un spray cu apă de mare sau se pot face inhalații (inspirarea de aburi deasupra unui vas cu apă fierbinte, în care se pun câteva picături de ulei esențial de eucalipt, pin, mentă sau o combinație). În caz de tuse, poate fi util un sirop pe bază de plante, precum nalba mare și mușețelul.

Tratamentul în caz de gripă

În cazul gripei, care se tratează tot cu odihnă și lichide, cantitatea de medicament poate crește, însă fără a depăși anumite limite. „Cantitatea de antiinflamator și antipiretic în gripă trebuie să fie mai mare pentru că și simptomele sunt mai accentuate. Există formule cu pulbere pentru suspensie orală care conțin 1000 mg paracetamol, de exemplu, ca substanță activă și pacientul poate lua două plicuri în 24 de ore și siptomatologia se ameliorează. Gripa o tratăm cu o cantitate mai mare de paracetamol, dar nu mai mult de 4000 mg în 24 de ore”, spune dr. Cristina Vasilescu, medic primar medicină de familie.

Evident, este de preferat ca medicul de familie să recomande și șă supravegheze acest tratament, iar pacienții să citească cu atenție prospectul, pentru a nu depăși cantitățile recomandate. Dacă simptomele nu se atenuează, mai ales febra, sau apar dureri puternice în piept (junghi), tuse cu spută colorată, ori persoanele se știu suferind de astm sau de alte afecțiuni cronice, trebuie să apeleze de urgență la medic.

Așa cum mulți români au înțeles, antibioticele nu sunt medicamente destinate tratării răcelii și gripei, provocate de rinovirusuri, respectiv virusuri gripale, ci infecțiilor bacteriene, putând fi recomandate de medic în cazul în care infecția respiratorie s-a complicat.

Pentru tratarea rinoreei sunt de preferat soluțiile saline, cum ar fi spray-urile cu apă de mare, mai puțin picăturile cu efect descongestionant și vasoconstrictor, pe bază de efedrină sau pseudoefedrină, de exemplu. Însă, dacă simptomele sunt puternice, aceste picături, oricât ar fi de eficiente, ar trebui utilizate doar 4-5 zile și înlocuite treptat cu ser fiziologic sau apă de mare.

În plus, tratamentul răcelii și al gripei trebuie să asigure și o hidratare corespunzătoare, prin apă, ceaiuri, compoturi, supe, ciorbe, fructe și legume, evitarea fumatului sau expunerea la alți iritanți ai căilor respiratorii și odihnă suficientă.

Cât de des răcim și cât de des facem gripă?

În România, 3 din 10 români aleg să prevină răcelile prin suplimente alimentare, arată un studiu național realizat de Ivox, la cererea Societății Naționale de Medicină a Familiei, pe un eșantion de 3018 respondenți de peste 18 ani, în perioada 7-14 septembrie 2015.

Iată câteva date interesante:

• Atunci când fac o viroză respiratorie, 63% dintre români apelează la pastile împotrivă răcelii și gripei, în combinație cu ceaiuri calde.
• Cei mai mulți (72%) nu apelează la antibiotice atunci când sunt răciți și doar 4 din 10 români merg la medicul de familie, dacă simptomele răcelii sau gripei nu cedează.
• De asemenea, doar 3 din 10 părinți merg cu copilul la medic de la primele simptome de boală.

Organismul uman se îmbolnăvește de răceală sau gripă tot mai rar pe măsură ce inaintează în vârstă, studii recente la nivel internațional arătând că un adult sănătos face gripă cam o dată la cinci ani, iar un copil, o dată pe an. Răcelile banale, însă, pot fi mai dese, însă la fel, frecvența scade la adult, datorită sistemului imunitar care capătă experiență în față virusurilor. Așadar, adulții răcesc în medie de două pană la patru ori pe an, iar copiii de 6-8 ori.

Sursa: doc.ro