Dezordinea de la birou sau de acasă nu creează nici pe departe doar inconveniente de ordin estetic. În volumul semnat alături de Scott Sonenshein, „Magia ordinii la locul de muncă: cum să îți organizezi viața profesională”, autoarea japoneză Marie Kondo demonstrează că dezordinea de la birou are implicații dintre cele mai profunde, scrie csid.ro.
De la scăderea productivității până la influența negativă asupra stării de sănătate sau alterarea imaginii publice, dezordinea la birou afectează profund calitatea vieții.
Dezordinea de la birou crește nivelul de cortizol
Un studiu realizat de cercetătorii de la UCLA citat de Marie Kondo evidențiază faptul că dezordinea, acumularea de obiecte în jur crește nivelul de cortizol din organism, un hormon cu rol principal în producerea stresului.
Un nivel ridicat de cortizol ne poate face mai vulnerabili la depresie, insomnie și alte tulburări mentale, precum și la boli asociate cu stresul, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare sau diabetul, subliniază autoarea de origine japoneză în cartea sa devenită bestseller New York Times.
Scade puterea de concentrare
Un mediu de lucru dezorganizat afectează și performanța creierului. Dacă spațiul unde se muncește este un conglomerat de obiecte mai mult sau mai puțin necesare, creierul va fi atât de ocupat să înregistreze toate lucrurile din jur încât nu se va mai focaliza pe activitățile care trebuie făcute.
Așadar, un birou dezorganizat va avea ca efect scăderea puterii de concentrare.
Productivitate scăzută
Dezordinea la birou creează condițiile propice ca lucruri importante – un card de memorie, un dosar sau acte care există doar în format fizic – să se rătăcească. Timpul petrecut căutând toate obiectele rătăcite înseamnă o scădere a productivității.
Există date care indică faptul că timpul pierdut căutând obiecte rătăcite atinge o medie anuală de o săptămână de lucru pentru un angajat. În patru ani, aceasta înseamnă o lună întreagă. Doar în Statele Unite, atunci când această pierdere a productivității este convertită în bani, valoarea ei este estimată la 89 de miliarde de dolari anual, atrage atenția Marie Kondo, citând studiul The Costs Associated with Disorganization.
Timp pierdut
Dezordinea nematerială, adică cea din spațiul digital are și ea costuri foarte ridicate. Excesul de e-mailuri, fișiere sau conturi, fiecare cu parola lui poate crea un adevărat „labirint” al informațiilor digitale, a cărui gestionare e mâncătoare de timp. Iar dacă se pierd și parolele, situația devine și mai complicată.
Conform unui sondaj realizat în rândurile angajaților din America și Marea Britanie, pierderea de productivitate ca urmare a uitării sau rătăcirii parolelor se ridică la cel puțin 420 de dolari per angajat anual. Într-o companie cu aproximativ 25 de angajați, suma ajunge la peste 10. 000 de dolari pe an, spune Marie Kondo.
Dezordinea influențează negativ și imaginea publică
Citând Journal of Applied Psychology, autoarea japoneză demonstrează cititorilor cum dezordinea afectează nu doar sănătatea și productivitatea, ci influențează negativ și imaginea publică.
Studiile privind evaluarea angajaților arată că, din ce este mai ordonat spațiul de lucru al cuiva, din aceea este mai probabil ca ceilalți să-l considere o persoană ambițioasă, calmă, inteligentă și muncitoare. Aceleași studii indică faptul că persoanele care au un mediu de lucru ordonat câștigă mai ușor încrederea celorlalți și au șanse mai mari să fie promovate față de cei care trăiesc în dezordine, subliniază Marie Kondo.
Astfel, cei care se simt distrași, anxioși sau mult prea stresați la locul de muncă e bine să se întrebe dacă nu cumva dezordinea e cea vinovată de această stare de fapt.
De la sporirea stimei de sine, a motivației, randamentului și performanței, până la înțelegerea mai profundă a activităților care ne fac cu adevărat fericiți, cartea Mariei Kondo face și o demonstrație mai subtilă. Dincolo de recomandările concrete de organizare a spațiului profesional, autoarea japoneză își conduce cititorii către o ordonare a zonei mentale astfel încât fiecare să înțeleagă mai exact scopul muncii sale și să o transforme în primul rând într-o activitate care îi aduce bucurie.
