A început postul Crăciunului, aşa că multe persoane renunţă la carne, lapte, ouă şi alte ingrediente de origine animală, pentru a-şi demonstra credinţa faţă de divinitate. Din păcate însă, această perioadă este marcată de alegeri alimentare nu tocmai sănătoase. De la zacusca îmbibată în ulei întinsă cu nesaţ pe pâine albă până la pateurile, crenvurştii şi salamurile vegetale care abundă în E-uri, obiceiurile alimentare ale românilor îi îngrijorează pe medici, deoarece pot avea un impact negativ asupra greutăţii şi sănătăţii lor.
În această categorie a alimentelor nesănătoase consumate frecvent în post intră şi napolitanele, dulcele care mai alină din poftele lumeşti în această perioadă. Chiar dacă nu conţin lapte, ouă sau unt, dulciurile de post, nu numai napolitanele, au la bază grăsimi vegetale hidrogenate, făină, amidon de porumb, sirop de fructoză, zahăr rafinat şi afânători, ingrediente deloc indicate într-un regim alimentar sănătos.
Consumate în exces şi pe o perioadă îndelungată, cum ar fi intervalul de mai bine de o lună până la Crăciun, napolitanele şi celelalte alimente de post contraindicate favorizează acumularea kilogramelor, fluctuaţiile glicemiei dar şi depunerea grăsimilor pe vasele de sânge. Nu mai spunem de E-uri, care se găsesc cu duiumul în toate produsele alimentare, iar cele de post nu fac excepţie. Acestea au rolul de a îmbunătăţi gustul, aspectul sau textura alimentelor şi de a le lungi temrmenul de valabilitate, dar studiile arată că ingerarea lor pe termen lung poate avea efecte cancerigene.
Dar să revenim la napolitanele de post! Cum spuneam, grăsimile hidrogenate sunt cele spre care ar trebui să ne îndreptăm atenţia, pentru că acestea sunt vinovate de creşterea colesterolului „rău”, cel care este principalul responsabil de instalarea bolilor cardiovasculare.
Odată ajunse în organismul nostru, aceste lipide cresc nivelul colesterolului LDL şi îl scad pe cel al colesterolului HDL, care are efecte protectoare. Astfel, devenim candidaţii ideali pentru obezitate şi boli cardiovasculare, principal cauză de mortalitate în lume. Mai mult decât atât, aceste grăsimi, în combinaţie cu „cocktailul” de îndulcitori sintetici şi aditivi, ajung la ficat, care este suprasolicitat şi într-un final nu mai poate metaboliza eficient aceşti compuşi. Prin urmare, se creează depozite de grăsimi în ficat, ceea ce favorizează instalarea aşa-numitului ficat gras (steatoza hepatică).
Printre simptomele ficatului gras se numără oboseala, slăbiciunea şi durerea subcostală dreaptă. Din păcate, acumularea grăsimilor pe vasele de sânge nu dă simptome decât rareori şi abia când este afectată circulaţia sangvină. În astfel de situaţii pot apărea manifestări precum dificultăţi de respiraţie, dureri de cap sau abdominale, senzaţie de presiune în piept sau transpiraţie abundentă.
Prin urmare, dacă sunteţi predispuşi la boli de inimă sau de ficat sau suferiţi deja de astfel de probleme, evitaţi pe cât posibil alimentele care conţin grăsimi vegetale hidrogenate, fie ele de post sau nu.
Sursa: csid.ro
