Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, ar fi dispus în trecut de substanţe volatile, ingrediente necesare apariţiei vieţii, iar existenţa acestora a modelat suprafaţa accidentată, sălbatică, a planetei, transmite miercuri Space.com, care citează un studiu publicat la 16 martie în Scientific Reports, conform Agerpres.
Substanţele volatile, categorie de substanţe din care face parte şi apa, sunt esenţiale pentru apariţia şi susţinerea vieţii aşa cum este aceasta pe Pământ. Astfel, potenţiala lor prezenţă pe Mercur are implicaţii interesante. Noul studiu, coordonat de Alexis P. Rodriguez, cercetător la Institutul de Ştiinţe Planetare din Arizona, a examinat îndeaproape caracteristicile peisajului haotic de pe Mercur şi posibilitatea ca acesta să fie rezultatul acţiunii substanţelor volatile din subsol. La suprafaţă, temperaturile medii pe Mercur sunt suficient de ridicate pentru a topi plumbul, motiv din care oamenii de ştiinţă au presupus dintotdeauna că această planetă este complet inospitalieră pentru viaţă.
Timp de decenii oamenii de ştiinţă au studiat terenul accidentat de pe Mercur, presărat cu roci de diferite dimensiuni, vârfuri muntoase ascuţite şi cratere adânci. Şi peisajul de pe Marte are astfel de trăsături, dar în cazul Planetei Roşii aceste caracteristici pot fi uşor legate de canalele naturale de scurgere, dovezile existenţei apei lichide în trecutul îndepărtat al acestei planete. În cazul lui Mercur nu sunt astfel de canale, iar oamenii de ştiinţă au considerat că terenul accidentat este rezultatul puternicului impact cu un asteroid care a dus la formarea bazinului Caloris, un crater de dimensiuni mari, încă vizibil la suprafaţa planetei. Puternicele seisme declanşate după impact ar fi responsabile de aspectul haotic al peisajului de pe Mercur.
„Una dintre cheile noii descoperiri a fost informaţia că acest peisaj haotic încă era în curs de formare până acum 1,8 miliarde de ani, cu 2 miliarde de ani după formarea bazinului Caloris”, conform coautorului acestui studiu, Daniel Berman, cercetător la acelaşi institut din Arizona.
Acesta a fost primul indiciu. Cercetătorii au putut data aceste formaţiuni de relief folosind datele transmise de sonda MESSENGER (MErcury Surface Space ENvironment GEochemistry and Ranging), aparţinând NASA, ce a studiat planeta Mercur de pe orbită din 2011 până în 2015.
În plus, după cum explică Rodriguez, cercetătorii au remarcat că în peisaj există şi unele formaţiuni mai mici de relief, cum ar fi unele cratere, ce au rămas intacte. După un impact atât de puternic cu un asteroid, „gândiţi-vă la cele mai puternice cutremure pe care vi le puteţi imagina. În loc să dărâme clădiri, aceste seisme au dărâmat lanţuri muntoase”.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că, dacă seismele de după impact sunt cauza peisajului haotic de pe Mercur, atunci aceste mici formaţiuni de relief invocate în cadrul studiului nu ar fi rezistat. Aceste observaţii au dus la concluzia că teoria anterioară despre modul de formare al peisajului de pe Mercur este greşită.
Tot observaţiile au indicat pur şi simplu prăbuşirea unor formaţiuni de la suprafaţă, ca şi cum ceva de sub ele, din subteran, ar fi cedat. În plus, atrage atenţia Rodriguez, atunci când o clădire se prăbuşeşte din cauza unui cutremur, părţi din aceasta se împrăştie la suprafaţă. Însă în cazul lui Mercur, o mare parte din materia dislocată lipseşte cu desăvârşire. În acest context, autorii noului studiu sugerează că peisajul haotic de pe Mercur nu este rezultatul activităţii seismice ci a acţiunii substanţelor volatile din subsolul planetei.
Ei au ajuns la concluzia că substanţele volatile din subsolul lui Mercur au fost încălzite de magmă şi au sublimat, trecând direct din starea solidă de agregare în stare gazoasă.
„Poate că aceste materiale erau substanţe volatile şi au fost transportate la distanţă şi ar fi putut să se condenseze din nou în alte părţi ale planetei, sau poate că au fost complet risipite de vântul solar”, a adăugat Rodriguez.
Pierderea bruscă a acestor materiale ar fi dus la apariţia crăpăturilor şi crevaselor la suprafaţa lui Mercur, rezultând terenul accidentat vizibil în prezent.
Dar cum ar putea aceste substanţe volatile, esenţiale vieţii de pe Pământ, să reziste pe o planetă unde temperatura pe timpul zilei ajunge la 430 de grade Celsius şi respectiv coboară la -180 de grade Celsius în emisfera scufundată în noapte? În subsolul lui Mercur, temperaturile sunt mai acceptabile, explică Rodriguez şi probabil că acolo ar fi existat, sau poate încă mai există şi apă. Deocamdată însă nu se ştie cu certitudine ce fel de substanţe volatile au fost răspunzătoare de fragmentarea suprafeţei lui Mercur.
În plus, există dovezi care indică faptul că astfel de substanţe volatile acţionează şi în prezent, modificând caracteristicile peisajului pe Mercur. Oamenii de ştiinţă au în vedere trimiterea unei sonde care să asolizeze pe Mercur în căutarea acestor substanţe volatile.
Sursa: digi24.ro
