Laptele este unul dinte cele mai hrănitoare alimente, cu un conţinut consistent de proteine, micronutrienti, calciu şi carbohidraţi. Astfel, nu este de mirare că acest super aliment este singurul folosit încă de la naştere.

Laptele este unul dinte cele mai hrănitoare alimente, cu un conţinut consistent de proteine, micronutrienţi, calciu şi carbohidraţi.

Astfel, nu este de mirare că acest superaliment este singurul folosit încă de la naştere.

Totuşi lipsa unui consum constant de lapte duce la producţia redusă sau scăderea activităţii lactazei – enzima care descompune lactoză în două glucide mai mici, glucoză şi galactoză, localizată pe suprafaţa celulelor care căptuşesc intestinul subţire.

Se estimează că 70-75% din populaţia adultă are un nivel scăzut de lactază în organism, deoarece pe măsură ce înaintează în vârstă majoritatea persoanelor nu mai pot digera complet lactoza. Aceasta rămâne în intestin, fermentează şi produce în mai puţin de 30 de minute manifestări neplăcute precum balonare, diaree, crampe sau greaţă, cu alte cuvinte intoleranţă la lactoză.

Intoleranţă la lactoză nu este acelaşi lucru cu alergia la lapte

Intoleranţa la lactoză presupune de fapt insuficienţa digerării zahărului din lapte. O persoană cu alergie la lapte poate digera în mod normal laptele, însă sistemul său imunitar dă un răspuns alergic sau respinge una sau mai multe componente ale laptelui.

Alimente care conţin lactoză

Deşi majoritatea asociază lactoza doar cu laptele şi derivatele din acesta, există alimente la care nu v-aţi fi aşteptat să o conţină şi care ar trebui evitate în cazul în care aveţi simptomele specifice acestei afecţiuni. Printre acestea se numără:

pâinea, cerealele
supele la plic
sosurile (ketchup, maioneză)
muştarul
margarina
produsele de patiserie sau mezelurile preambalate

Ştiaţi că în cazul derivatelor din lapte de tipul iaurt, sana, brânză tare, brânză Cheddar/Colby sau parmezanul, culturile prezente digeră lactoza sau mare parte din aceasta este scursă odată cu zerul şi nu mai produce intoleranţă? În schimb, sortimentele de brânză proaspătă, nematurată (mozzarella, ricotta etc.), trebuie în general evitate sau înlocuite cu soia.

Cum ştim dacă avem intoleranţă la lactoză?

Pentru identificarea acestei afecţiuni, mai ales în cazul prezenţei simptomelor specifice, există teste care măsoară absorbţia de lactoză în sistemul digestiv. Unul dintre aceste teste presupune să bem dimineaţă, pe stomacul gol, un lichid care conţine lactoză. Peste o jumătate de oră se măsoară cantitatea de glucoză din sânge, iar dacă aceasta nu creşte cu mai mult de 20 de puncte, diagnosticul este confirmat.

Un alt test este cel care măsoară cantitatea de hidrogen din respiraţie şi poate fi folosit atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor, mai puţin al bebeluşilor. Dacă acesta are un nivel ridicat, indică digerarea defectuoasă a lactozei.

„Contrar percepţiei comune, intoleranţa la lactoză nu este neapărat o afecţiune moştenită, ci se poate dezvolta şi la maturitate, de cele mai multe ori în jurul vârstei de 20 de ani, iar depistarea acesteia este dificilă din cauză că poate fi confundantă frecvent cu alte boli precum pancreatita, tulburările de absorbţie intestinală sau colita. Numai în cazul sugarilor, când întârzierea în creştere şi deficitul de dezvoltare se observă uşor, poate fi evidentă”, explică dr. Tania Bejan.

Sursa: csid.ro

Facebook Comments