În jumatate din cazuri, infarctul survine pe neasteptate, fara o cauza aparenta, fara factori precipitanti sau fenomene premergatoare.
La o treime din cazuri poate aparea în conditiile unui efort fizic excesiv, iar la o cincime din cazuri stresul emotional intens poate determina aparitia infarctului. Alte situatii de suprasolicitare care pot produce infarct de miocard sunt: interventiile chirurgicale generale, mai ales la varstnici, afectiunile acute severe (accidente vasculare cerebrale, tromboembolii pulmonare), consumul de cocaina. În unele cazuri, infarctul de miocard este precedat (cu pana la 30 de zile) de episoade de ischemie miocardica mai severa (fara a se produce infarct), manifestate prin dureri în regiunea inimii la pacienti care nu au fost diagnosticati pana atunci cu cardiopatie ischemica sau prin schimbarea caracterului durerii la pacientii cu angina pectorala, aceasta devenind mai frecventa, mai intensa, prelungita, cu ameliorare mai tardiva si doar partiala la nitroglicerina.
Aceste episoade premergatoare sunt cunoscute sub termenul de angina instabila, fiind descrise în trecut ca preinfarct sau iminenta de infarct si constituie o urgenta, întrucat tratamentul agresiv în conditii de terapie intensiva cardiaca poate împiedica de cele mai multe ori evolutia catre infarctul de miocard.
În momentul producerii infarctului, pacientul acuza durere toracica anterioara foarte intensa, de nesuportat, cu caracter de strivire, strangere, sfredelire, greutate, apasare sau arsura. Durerea poate iradia catre umar, brate, gat, abdomen superior si are durata prelungita de la 20 de minute pana la cateva ore, disparand de regula dupa 12-24 ore. Durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la antalgicele obisnuite (de ex. algocalmin). Bolnavul este speriat, palid si transpirat, avand o stare de slabiciune generala, sfarseala sau de lesin. Respiratia devine mai greoaie, cu senzatie de lipsa de aer sau sufocare. Pot fi percepute palpitatii sau senzatia ca inima bate repede si neregulat si uneori pot sa apara greata si varsaturi.
Mentionam ca nu toate aceste semne sunt obligatorii, de aceea în prezenta si persistenta peste 15 minute a unuia (mai ales a durerii în regiunea inimii) sau a catorva dintre aceste semne se impune apelarea salvarii sau a unui medic întrucat orice întarziere poate fi fatala. În lipsa unui tratament adecvat pacientul poate deceda subit sau pot sa apara complicatii ce pun în pericol viata cum sunt aritmiile sau insuficienta cardiaca. Atragem atentia asupra faptului ca desi majoritatea populatiei identifica ca principal simptom al infarctului durerea în regiunea inimii, exista situatii în care aceasta lipseste datorita diminuarii sensibilitatii la durere la diabetici sau la varstnici. Acesti pacienti pot acuza doar senzatia de oboseala extrema instalata brutal sau senzatia de sufocare sau lesin sau doar greata si varsaturi. În aceste situatii, examenele suplimentare recomandate de medic (electrocardiograma si analiza sangelui cu determinarea unor markeri enzimatici eliberati din zona infarctata) pot diagnostica infarctul si impun tratamentul adecvat de urgenta, deoarece riscul de complicatii si deces nu este mai redus la pacientii fara durere toracica.
O mentiune aparte merita posibilitatea aparitiei concomitente a unui infarct de miocard si a unui accident vascular cerebral. Accidentul cerebral poate fi cauzat de desprinderea unui cheag de sange de la nivelul inimii si de ajungerea acestuia la nivelul unor vase cerebrale pe care le blocheaza sau poate aparea ca urmare a scaderii importante a tensiunii arteriale în momentul infarctului de miocard, astfel încat pe fondul de ateroscleroza cerebrala preexistenta, circulatia cerebrala este deficitara. Alteori, o hemoragie cerebro-meninge poate fi cauza unui infarct de miocard. Chiar daca posibilitatea unui infarct va sperie, simptomele prezentate mai sus nu trebuie ignorate si în nici un caz nu trebuie asteptat ca ele sa dispara de la sine, întrucat va riscati viata, iar pentru initierea tratamentului fiecare minut conteaza.
Sursa: sanatate.bzi.ro
