Corpul muştei domestice e segmentat în trei: capul, secţiunea de mijloc sau pieptul şi abdomenul. Ataşate de piept sunt trei perechi de picioare.
Picioarele sunt divizate în 5 părţi, iar ultima dintre ele este laba piciorului. Musca merge pe vârful picioarelor, pe două gheare ataşate de partea inferioară a labei piciorului. Sub gheare se află pernuţele, care secretă un lichid lipicios. Lichidul din pernuţe le ajută pe muşte să stea atârnate de, practic, orice suprafaţă. Ea poate merge cu capul în jos pe tavan, dar şi pe partea de jos a unui luminator de sticlă.
O altă trăsătură uimitoare a muştei este felul în care ea vede. Ochii ei sunt două bile maro de dimensiuni mari, pe fiecare parte a capului. Fiecare ochi e făcut din mii de lentile. Fiecare lentilă contribuie cu puţin la imaginea pe care musca o vede. Cei doi ochi mari ai muştelor se numesc ochi compuşi. Musca are trei ochi simpli, care pot fi observaţi doar la microscop, în vârful capului, cu orientarea în sus.
Palpatoarele sau antenele muştelor de casă sunt organe de miros, nu de simţ. Antenele pot detecta mirosurile de la distanţe mari. O muscă de casă va apărea destul de repede acolo unde este şi o mâncare bine mirositoare.
Sursa: descopera.ro
