Situaţie ieşită din comun chiar şi pentru căile ferate române. 300 de pasageri care veneau de la Timişoara spre Bucureşti s-au trezit abandonaţi pe un câmp din judeţul Olt. Vreme de o oră, cele opt vagoane ale trenului au stat pe linie. Unul dintre pasageri susţine că locomotiva s-a desprins pur şi simplu de restul vagoanelor şi că mecanicii nici măcar nu au observat.
Pasagerii din cele opt vagoane ale trenului care se îndrepta spre Bucureşti au stat o oră pe linie, în plin câmp. Locomotiva s-a întors la cele opt vagoane abia după ce mecanicii au găsit defecţiunea.
În jurul orei 8.30, trenul şi-a reluat cursa.
Peripeţiile nu s-au încheiat aici. După ce mecanicii au rezolvat situaţia, trenul a plecat la drum, dar după 100 de kilometri s-a lovit de altă problemă: un vagon a avut probleme la frâne aşa că garnitura a rulat cu… 5 kilometri pe oră. În Gara de Nord din Bucureşti, panoul arăta o întârziere de 145 de minute. Până în acest moment, nici măcar reprezentanţii CFR nu au aflat care este cauza defecţiunii. Aceştia aşteaptă rezultatele comisiei de anchetă.
Explicaţiile CFR:
„Fenomenul denumit „ruperea trenului” are o anumită frecvenţă în exploatarea feroviară. Foarte mică desigur. Se poate întâmpla în anumite condiţii şi este mai des întâlnită la trenurile de marfă (fiind mult mai lungi).Ruperea unui tren înseamnă separarea în mers a trenului în două sau în mai multe părţi. Deoarece prin ruperea trenului se întrerupe implicit acea „conductă generală” despre care s-a menţionat anterior, la fiecare din părţile trenului rezultate prin rupere, va intra în acţiune la maxim sistemul de frânare. Cu alte cuvinte, acele vehicule se vor opri imediat, fiind vorba de asemenea de principii axate în primul rând pe siguranță.
Desprinderea în mers locomotivei de vagoane constituie şi ea un astfel de caz foarte rar întâlnit. Este cât se poate de logic faptul că acea locomotivă va parcurge până la oprire o distanță mai mare decât vagoanele de care s-a deprins. Astfel se va depărta, chiar şi cu câteva sute de metri în unele cazuri, fiind prevenită astfel lovirea locomotivei de către vagoane.
De ce?
În primul rând din cauză că o locomotivă are o masă mult mai mare decât un vagon. De aproximativ trei ori mai mare. Un vagon de călători plin are în medie o masă de 40 – 45 de tone, pe când o locomotivă are 120 de tone. Astfel, ea va avea un drum de frânare mai mare.
În al doilea rând, sistemele de frânare cu care sunt echipate vagoanele de călători sunt mai rapide ca timp de intrare în acţiune decât cele de pe locomotivă – iarăși din motive de siguranță.
De ce durează mult până la repornirea trenului?
După ce are loc o rupere de tren, trebuie respectate o serie întreagă de proceduri reglementate, care unele durează. Un mecanic de locomotivă nu poate ca imediat după ruperea trenului, pur şi simplu să vină cu locomotiva spre vagoane, să lege şi să plece repede în continuare. Toate procedurile respective sunt şi ele legate de siguranţă – similar domeniului aviației, unde chiar şi cele mai mici deficienţe constatate implică acţiuni corective care pot dura şi ore întregi. Să nu uităm totuși că la nivel global, sistemul de transport feroviar la capitolul siguranță este al doilea după cel aerian şi primul între cele terestre, fiind incomparabil mai sigur decât modul de transport rutier”.
Sursa: digi24.ro
