Pentru ansamblul orchestral dar şi pentru acela vocal simfonic, literatura slavă reprezintă un capitol de excelenţă, o zonă de probă în care arta şi performanţa înlătură echivocul. Şi pentru că în mod firesc, în sala de concerte selecţia este influenţată de preferinţe, muzica marilor romantici ai estului european rămâne un subiect constant şi des încercat pe scenele de audiţie.
Muzica nu poate fi concepută fără legătură cu ființa umană. Cine sau ce parcelează timpul muzical? Cine emite aceste „valuri energetice” cu care ocupăm timpul? Este greu de spus dacă ele se află încifrate în codul nostru genetic sau se formează în legătură cu modul de propagare a undelor sonore. Nu avem răspunsurile la toate întrebările legate de „sunetul antropologic de referință”, însă, generos vă oferim cadrul sonor de reflectare.– dr. Alin Vcean, manager, Filarmonica de Stat.
Joi, 28 mai de la ora 19.00, în penultimul vocal simfonic al lunii mai, segmentele de program indică titluri generoase din creaţiile lui Bedrich Smetana, Piotr Ilici Ceaikovski, Mihail Ivanovici Glinka, Serghei Rahmaninov şi Alexandr Borodin, alternând numere de mare virtuozitate orchestrală, precum uverturile la operele Mireasa vândută (Bedrich Smetana) sau Ruslan şi Ludmila (Mihail Ivanovici Glinka) cu altele dedicate ansamblurilor mixte, impresionante prin opulenţa şi excentricitatea lor sonoră. Corurile din Evgheni Oneghin sunt încadrate de celebrele numere orchestrale ale operei, Valsul şi Poloneza, iar arta sonoră a lui Rahmaninov este pe deplin revelată în versiunea orchestrală a splendidei Vocalize op.34.
Dirijat de maestrul Roberto Salvalaio şi pregătit din punctul de vedere al ansamblului coral de Robert Daniel Radoias, concertul se încheie cu celebrele Dansuri polovţiene din opera Cneazul Igor de Alexandr Borodin, o sinteză de teme şi episoade contrastante, create pentru punctul de culminaţie a spectacolului, prezentat în premieră mondială la Teatrul Marinski din Sankt Petersburg, la 4 noiembrie 1890.
