CONCERT ANIVERSAR, DEDICAT CELOR 60 DE ANI DE ACTIVITATE AI CORULUI ACADEMIC AL FILARMONICII DE STAT ARAD

Un Codex latin de cântece din secolul al XIII-lea, descoperit într-o mănăstire din Alpii Bavariei în anul 1803, l-a inspirat pe Carl Orff în cea mai exuberantă şi plină de forţă cantată scenică a muzicii universale. Strălucitoare sau întunecate, bulversante sau pline de delicateţe, alese în număr de 24 şi redate în latina, germana şi franceza Evului mediu, cântecele Carminei Burana demonstrează unitatea spirituală a Europei şi caracterul etern al trăirilor umane. “În contextul strădaniei Aradului de a accede la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, Carmina Burana apare ca un leit-motiv care leagă trecutul de viitor, tocmai prin magnifica sa demonstrație a perenității noastre spirituale. Iată-ne ajunși la momentul sărbătoririi a 60 de ani de activitate a Corului Academic, sărbătoare pe care o încununăm cu aceleași acorduri sublime ale Carminei Burana, care au înnobilat acest spațiu al culturii arădene și în urmă cu șase decenii. Și suntem siguri că și de data aceasta vor fi de bun augur pentru muzicieni și public, deopotrivă.” – dr. Alin Văceran, managerul Filarmonicii de Stat Arad.
Cea mai îndrăgită cantată laică a ultimului secol, cea care odată lansată pe scena Operei din Frankfurt în 1937 a cucerit scenele de spectacol şi ale sălilor de concert din întreaga lume este chemată să omagieze numărul rotund de ani pe care îl împlineşte corul academic al Filarmonicii, ansamblul care i-a rezervat de altfel capodoperei şi prima audiţie în România, la 14 Iunie 1958. Conducătorului de atunci al destinelor Corului profesionist arădean, dirijorul Nicolae Boboc, i se atribuie ca cea mai importantă realizare a sa în plan dirijoral, prima audiție în România a cantatei scenice Carmina Burana pentru soliști, cor mixt, cor de copii și orchestră, de Carl Orff. Bazându-se exclusiv pe forțe artistice arădene, Nicolae Boboc a organizat repetițiile și a prezentat apoi publicului această capodoperă a secolului XX, în primă audiție în România. Pe podiumul solistic au urcat soprana Elza Stepan, baritonul Oleg Rudic și tenorul Mircea Emandi. Corul mixt a fost pregătit de Anatol Goreaev, iar corul de copii al palatului Pionierilor a fost instruit de Paul Paradenco. Ecoul acestei performanțe artistice a fost uriaș, Nicolae Boboc fiind solicitat după aceea să o dirijeze pe numeroase alte scene ale țării, Carmina Burana transformându-se într-un adevărat șlagăr al scenelor simfonice.
Seara de 19 Octombrie 2014 este o sărbătoare a celor 60 de ani, un eveniment semnat de ansamblul coral acompaniat de orchestra simfonică şi dirijorul Dorin Frandeş, dar şi de o distribuţie care completează afişul acestei populare creaţii de secol XX – Annamaria Kaszoni – soprană, Ioan Moţiu – tenor, Adrian Mărcan – bariton, la care îşi dă concursul corul Voci de primăvară al Liceului de artă Sabin Drăgoi, îndrumat de Robert Daniel Rădoiaş.
Pregătite de acelaşi Robert Daniel Rădoiaş, maestrul de cor care semnează apariţiile şi reuşitele din ultimii ani ale ansamblului mixt, numerele corale, cele care constituie centrul de greutate al Carminei, evocă varietatea cu care Orff – celebrul ritmician al secolului XX – manipulează masa vocală, sporind efectele extraordinare ale cântecelor pe texte medievale. Numerele care proslăvesc primăvara şi dragostea, ironiile şi cântecele de pahar se asociază într-un triptic cu destin universal, care nu încetează să impresioneze prin unitatea de mişcare, de limbaj, de idei magice.