China le oferă cetățenilor săi recompense în bani de 100.000 de yuani (15.000 de dolari), și chiar mai mult, pentru informații despre persoane care ar putea pune în pericol securitatea națională, informează digi24.ro. Beijingul și-a intensificat campania de lungă durată prin care și-a propus să stârpească ceea ce autoritățile consideră a fi pericolul tot mai mare al spionajului „forțelor ostile” și a agenților străini.
Informatorii pot primi „recompense spirituale” sub formă de certificate sau „recompense materiale” în bani lichizi, potrivit unor măsuri făcute publice luni de Ministerul Securității Statului.
Răsplata în bani este organizată pe patru nivele în funcție de valoarea informațiilor oferite. Ele încep de la 10.000 de yuani (1.500 $) și pot depăși 100.000 de yuani (15.000 $).
Înștiințările trebuie să specifice persoanele implicate sau acțiunile săvârșite și trebuie să conțină informații noi pe care autoritățile nu le dețin deja. Cetățenii chinezi pot face rapoartele în persoană, online, prin poștă sau la telefon, folosind linia directă cu membrii securității.
Chinezii sunt îndemnați să ajute la demascarea „agenților străini” din rândul populației
Mulți ani la rând, autoritățile de la Beijing au încurajat publicul să ofere informații despre spionii străini și colaboratorii lor chinezi prin campanii de propagandă și încurajare. Aceste eforturi au prins viteză și mai mare sub comanda președintelui Xi Jinping.
„Trebuie să ne asigurăm că securitatea națională este întru totul pentru popor și a poporului, mobilizând eforturile întrgului Partid Comunist și întreaga societate pentru a aduce laolaltă forțele puternice de protejare a securității naționale”, le-a transmis Xi oficialilor în 2016.
Guvernul municipal de la Beijing a început în 2017 să ofere recompense de până la o jumătate de milion de yuani (75.000 $) pentru orice persoană care ajută la demascarea unui spion. În doar un an, autoritățile au primit aproape 5.000 de rapoarte și au răsplătit informatori de la oameni de știință până la șoferi de taxi, potrivit postului de stat Beijing News.
„Formularea măsurilor ajută la mobilizarea totală a entuziasmului publicului de a sprijini și asista cu munca de securitate națională și să antreneze inimile, moralul, înțelepciunea și forța poporului”, a transmis un reprezentant al Ministerului Securității Statului.
Rivalitatea China – SUA împinge Beijingul spre o politică internă și externă tot mai autoritare
Măsurile vin într-un moment în care oficialii chinezi și media de stat promovează ideea că Beijingul se află într-un pericol grav și constant din partea „forțelor ostile străine” care, potrivit autorităților, încearcă să se infiltreze și să submineze țara în toate modurile posibile.
Suspiciunile crescânde ale Chinei cu privire la influența străină vine, în parte, de la rivalitatea geopolitică dintre Beijing și Occident, în special SUA, pe măsură ce țara asiatică devine tot mai autoritară în politica internă și agresivă în politica externă, sub comanda lui Xi.
China a serbat în 2016 pentru prima dată Ziua Educației despre Securitatea Națională cu o avalanșă de materiale de propagandă care au inclus un poster desenat în stilul benzilor desenate, distribuit în tot Beijingul și prin care tinerele funcționare publice erau avertizate să nu aibă relații cu străini chipeși ca să nu riște să se îndrăgostească de un personaj de tipul lui James Bond.
A doua oară când această zi a fost serbată, o editură online a publicat cărți pentru elevi în care îi învățau pe copii să joace jocuri precum „găsește spionul” pentru a-i educa despre nevoia de a proteja securitatea națională.
Elevii sunt instruiți să devină o „forță uriașă de contraspionaj”
Inițiativa a fost descrisă de The Global Times, un tabloid naționalist de stat, ca făcând parte din eforturile de transformare a studenților și elevilor într-o „forță uriașă de contraspionaj”.
În aceeași perioadă a început să circule pe rețelele sociale un document neoficial prin care populația era informată despre felul în care poate să depisteze un spion. Corespondenții străini, misionarii și angajații ONG-urilor era printre cei identificați ca potențiali suspecți.
Persoanele „cu profesii vagi, multe titluri și mulți bani”, cei care „au studiat în străinătate în mai multe țări” și „persoane care se deplasează deseori pentru a se vedea cu allte persoane” erau și ele suspectate că ar putea fi spioni.
Aceste campanii nu au ridicat doar suspiciuni în legătură cu străinii care trăiesc în China, ci au fost folosite și pentru a persecuta critici ai guvernului, activiști sociali, avocați, jurnaliști, feminiști și alți membri ai populației chineze care nu se sfiesc să își exprime liber părerea.
„Forțele străine și colaboratorii lor chinezi” sunt tot mai atacați și acuzați pentru o lungă serie de probleme sociale, de la ilustrații inadecvate apărute în manualele de școală primară, până la critici aduse autorităților pentru felul în care au gestionat criza provocată de pandemia de Covid-19.
