Misterioase urme circulare de pământ uscat şi ars au fost descoperite pe un teren australian.
Cunoscute sub numele de „cercuri de basm”, aceste pete rotunde au fost anterior observate în pajiştile uscate din Namibia, fiind considerate singurele exemple din întreaga lume.
Dar, o recentă imagine aeriană a unei zone australiene a scos la iveală faptul că astfel de cercuri apar şi acolo. Distribuţia lor oferă o perspectivă suplimentară asupra modului în care se formează structurile, care, în ciuda aparenţelor, par să aibă legătură cu apa şi nu cu extratereştrii, aşa cum se vehiculează.
Cercurile de basm sunt incredibil de rare. Au mai fost observate în pajiştile din Namibia, în sud-vestul Africii. Variind în dimensiuni unele ajung la 2 – 15 metri diametru. Aceste cercuri uscate de origine necunoscută sunt înconjurate în mod uniform de iarbă.
S-a presupus că pajiştile din Namibia sunt singurul loc în lume unde au apărut aceste manifestări ciudate. Dar o fotografie făcută de Stephan Getzin, un ecologist de la Centrul german de Cercetare a Mediului Helmholtz, ilustrează cercuri de basm similare în apropiere de Newman, Australia de Vest.
„Am fost foarte uimit. Nu puteam să cred ceea ce văd”, a declarat Stephan Getzin.
Localnicii ştiau de existenţa acestor cercuri, dar ele pot fi văzute, în mod corespunzător, doar din aer. După cercetări suplimentare, Getzin a demonstrat că structura cercurilor din Australia este aceiaşi ca la modelele misterioase din Namibia, chiar dacă sunt situate la distanţă de mai mult de 10.000 de kilometri.
Una dintre ipotezele despre originea cercurilor de basm sugerează că acestea sunt cauzate de creşterea cantităţii de monoxid de carbon pe Pământ. O altă idee este că termitele sau furnicile ar fi săpat la rădăcinile plantelor în model circular.
Getzin a venit, însă, cu o a treia ipoteză în 2014, sugerând că forma cercurilor misterioase este o organizare naturală a plantelor pentru a ajunge către o mai mare cantitate de apă disponibilă.
„Interesant despre aceste cercuri de basm este că toate sunt răspândite cu o mare regularitate şi omogenitate, doar că apar numai într-o centură îngustă de precipitaţii”, afirmă Getzin.
Pentru a acumula date, Getzin şi echipa sa au măsurat adâncimea apei şi temperatura de suprafaţă a cercurilor din Australia, apoi au rulat pe calculator un sistem de simulare care a demonstrat că cercurile de basm din deşert permit pătrunderea continuă a apei, ceea ce înseamnă că aceeaşi cantitate de lichid poate alimenta cele mai multe plante posibile.
„În Namibia, solurile nisipoase ale cercurilor fermecate sunt mult mai permeabile, iar precipitaţiile se pot scurge cu uşurinţă. Detaliile acestui mecanism sunt diferite de cel din Australia, dar produc acelaşi model de vegetaţie, deoarece ambele sisteme de decalaje sunt declanşate de aceeaşi instabilitate”, explică Getzin.
Potrivit cercetătorului, astfel de cercuri fermecate există şi în alte locuri pe glob, doar că nu au fost observate.”Descoperirea cercurilor de basm asemenea celor australiene sunt extrem de rare, fapt care face studiul actual extrem de interesant”, a declarat Getzin.
Surse:descopera.ro
