Originea monumentului Stonehenge constituie şi în momentul de faţă un subiect intens dezbătut de arheologii specializaţi în epoca preistorică.
Până în momentul de faţă, se considera că piatra folosită la construirea structurii megalitice a fost extrasă dintr-o carieră amplasată în zona dealurilor Preseli, din comitatul englez Pembrokeshire. Noi dovezi par să contrazică acest fapt.
O echipă de arheologi, condusă de Mike Praker Pearson, profesor în cadrul University College London, a descoperit o serie de cavităţi în interiorul dealurilor Garn Goedog şi Craig Rhos-y-felin din Ţara Galilor. Conturul scobiturilor se potriveşte perfect cu forma pietrelor folosite la ridicarea monumentului din câmpia Salisbury. De asemenea, au mai fost identificate roci similare celor din structura Stonehenge-ului, dar care au fost abandonate în carieră.
Pentru a identifica perioada aproximativă în care pietrele au fost extrase, arheologii au analizat prin metoda datării cu radiocarbon coji carbonizate de alune şi cărbune rezultat din arderea lemnului. Rezultatele au fost impresionante: probele analizate datau din anii 3400-3200 î.Hr., deci cu aproximativ 500 de ani înainte ca Stonehenge-ul să fie construit.
Prima concluzie la care au ajuns cercetătorii a fost că pietrele folosite pentru ridicarea monumentului au fost extrase din carierele galeze cu 500 de ani înainte ca acestea să fie asamblate pe câmpia Salisbury. O altă teorie formulată de arheologi se referă la faptul că pietrele folosite la Stonehenge au fost montate mai întâi într-un monument construit în apropierea carierelor. Există, de asemenea, posibilitatea ca rocile să fi fost aduse în câmpia Salisbury în jurul anilor 3200 î.Hr., iar monumentul să fi fost finalizat de-abia după 500 de ani.
Oricare ar fi metoda prin care Stonehenge-ul a fost construit, este remarcabil faptul că în epoca neolitică o astfel de structură a putut fi realizată. Acesta este doar un motiv pentru care monumentul ar trebui mai bine protejat de trecerea timpului.
Sursa: descopera.ro
