Așteptam niște răspunsuri din partea Guvernului României si Ministerului Energiei, cum este posibil ca unitățile miniere din cadrul C.E Oltenia, de astăzi, 29.02.2016, să intre in șomaj tehnic, in timp ce Romania importa energie electrica?
In luna Ianuarie de ce nu ne-ați trimis in șomaj tehnic cand Romania îngheța la -20 grade si aveați atâta nevoie de noi sa producem energie electrică la capacitate?.
Vrem sa știm si noi,cine se face vinovat de situația actuala si cum este posibil ca Romania sa importe energie electrică cu atâtea capacitați de producție care stau pe 0?
De cateva zile importam in jur de 1000 de MW energie electrica zilnic, iar Hidroelectrica a ajuns sa pompeze in sistemul energetic national aproape 33% din necesarul de consum. Acest lucru se intampla in zilele de sfarsit de saptamana, cand practic activitatea economica este redusa la minim. Sa intelegem ca pentru iluminatul oraselor si pentru consumul casnic nu suntem in stare sa ne asiguram consumul decat prin import (se pare ca din Ucraina) si prin valorificarea la maxim a potentialului hidroenergetic? Situatia pare extrem de grava, cu atat mai mult cu cat cei doi mari producatori de energie pe baza de carbune (Complexurile energetice Oltenia si Hunedoara) sunt intr-o situatie disperata din punct de vedere financiar, iar producatorii pe baza de hidrocarburi tureaza motoarele la maxim. Energia verde a intrat pe faza de pauza si se pare ca acesti producatori mari din domeniu compenseaza necesarul de energie cu importuri.
Productia de energie a Romaniei depaseste putin 7.000 MW, la un consum de peste 7.300 MW. Hidroelectrica duce greul livrarilor cu peste 3.200 MW livrati in sistem, in conditiile in care compania ar trebui sa aiba ca prioritate mentinerea si acumularea nivelului de siguranta in lacuri, in paralel cu o reducerea a productiei la Portile de Fier unu si doi, din cauza unor probleme tehnice aparute la agregate. Importam masiv energie, in conditiile in care grupuri importante de la Complexul Energetic |Oltenia stau si asteapta un ordin de la Dispecerul Energetic National pentru a intra in functiune. Ordinul nu vine insa. Sa intelegem de aici ca energia importata este mai ieftina decat productia Complexului Energetic Oltenia? Greu de crezut. Eolienele sunt la de abia 755 MW, in situatia in care capacitatea lor instalata este undeva la 4.000 de MW. De ce spunem toate aceste lucruri?
Simplu, de cateva saptamani, agenda principala a discutiilor in sectorul energetic este legata de Complexul Energetic Oltenia si de protestele angajatilor de acolo. Paradoxal, nimeni nu stie ce trebuie facut la CE Oltenia, companie care a intrat intr-o degringolada aproape totala. Daca intr-o situatie banala de weekend si la un consum in limtele normale, factorii de decizie prefera sa utilizeze la maxim potentialul hidro si sa apeleze la importuri, in timp ce grupurile energetice pe carbune stau oprite atunci inseamna ca ceva nu este in regula. Mai mult decat atat, se dovedeste pentru a nu stim cata oara ca lipsa energiei eoliene in sistem (pentru ca nu bate vantul) este tot mai greu compensata de alte capacitati de productie, chiar si in conditiile unui consum normal. Ce ne facem la un consum de aproape 10.000 MW, cum se va atinge cel mai probabil pe timpul sezonului cald? Securitatea energetica a Romaniei devine astfel din ce in ce mai fragila si se domonstreaza ca lipsa de viziune in sistem a devenit deja alarmanta.
Spuneam ca Ministerul Energiei este in corzi din cauza situatiei de la Complexul Energetic Oltenia, iar bunele intentii ale tanarului ministru sunt dejucate discret de „vulpoii sistemului”, pentru simplu motiv ca ministrul nici nu stie si nici nu poate interveni eficient in sistem. Dovada ca toate eforturile domnului Victor Grigorescu de a gasi solutii pentru CE Oltenia sunt efectiv de suprafata. Nu sponsorizarile companiei sunt vitale in momentul de fata si nici cheltuielile facute in trecut de conducerea acestuia. CE Oltenia trebuie ajutata sa dovedeasca faptul ca este vitala pentru sistemul energetic national. Desigur, nu cum a fost pana acum. Vom reveni asupra acestui subiect, cu atat mai mult cu cat fostul ministru al energiei, Razvan Nicolescu, a incercat sa explice ce solutii a gasit pentru CEO si unde s-a blocat la un moment dat. Am promis domnului ministru ca vom incerca un raspuns.
Sa ne intoarcem insa la problemele de azi si la solutiile noului ministru. In realitate ele nu sunt solutii ci incercari de a mai prelungi agonia CE Oltenia. Iata ce spunea domnul ministru Victor Grigorescu :
„Companiile din sectorul energetic sunt vitale pentru securitatea aprovizionarii cu energie. Unele dintre ele trec printr-o situatie dificila generata de lipsa de performanta economica, de risipa financiara si, in anumite cazuri, de lipsa de integritate.
In cateva situatii, lipsesc planuri concrete pentru dezvoltarea de viitor si o strategie coerenta de investitii.
La cateva companii importante, institutiile abilitate desfasoara in aceasta perioada investigatii care vizeaza posibile fapte neconforme cu legea.
Pentru a repune aceste companii pe drumul corect punem la punct un plan masuri concrete:
1. Implementarea unor proiectii bugetare multianuale si a unor strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung.
2. Monitorizarea achizitiilor publice de bunuri si servicii astfel incat acestea sa se desfasoare transparent, nediscriminatoriu si eficient.
3. Publicarea datelor privind contractele de achizitii publice si sponsorizari/contributii si beneficiarii acestora, in conformitate cu Ordinul Ministrului Energiei din 2014.
4. Structurile de audit intern si control trebuie sa aiba suficienta autonomie functionala astfel incat sa poata verifica situatiile care ridica probleme de integritate sau de gestiune defectuoasa a afacerilor.
5. Nicio persoana care face obiectul unei cercetari penale nu poate ocupa o funcţie de conducere.
6. Adoptarea de coduri de integritate si etica in afaceri si prevederi clare privind conflictul de interese, pentru a combate nepotismul si a incuraja promovarea exclusiv pe criterii de profesionalism. Rapoartele administratorilor (membri CA) vor contine date privind masurile de combatere a coruptiei in cadrul companiei.
7. Adoptarea unei strategii de responsabilitate sociala fata de comunitatile locale, pentru a directiona contributiile financiare catre nevoile reale ale acestora, cu beneficii cuantificabile pentru cetateni.
8. Implementarea transparenta a Ordonantei 109 si recrutarea managementului pe criterii stricte de profesionalism. Fiecare companie trebuie sa aiba o strategie coerenta de punere in practica a principiilor de guvernanta corporativa.
9. Organigramele trebuie redimensionate mai ales in ceea ce priveste functiile de conducere, pentru a reduce birocratia actului decizional si a nu incarca inutil costurile societaţii.
10. Revizuirea indicatorilor de performanta pentru management si Consilii de Administratie astfel incat acestea sa reflecte performanta economica reala pe care ne-o dorim de la aceste companii.
Principiile enuntate stau la baza unui plan de actiune elaborat de directiile de specialitate ale Ministerului Energiei.
Vorbe goale, cu scuzele de rigoare pentru bunele intentii ale noului ministru al Energiei. Pana sa vedem realizate aceste marete idealuri, adesea lipsite de relevanta pentru adevarata situatie a companiei, mai bine s-ar ocupa ministerul de baietii aia destepti care stabilesc ordinele de merit si cine intra si cine iese din sistem in functie de consum. Si cand va fi rezolvata transparent aceasta problema, atunci putem vorbi si despre salvarea CE Oltenia.
Sustinatori : Sindicatul Liber Emc Roșia
Grup Romania
CEL MAI MARE GRUP ROMANESC DE PE FACEBOOK CERE MASURI URGENTE PENTRU SALVAREA COMPLEXULUI ENERGETIC OLTENIA
Facebook Comments