Doar 11% dintre elevii români înțeleg un text citit, sunt capabili să extragă din el o informație și chiar să-l evalueze, arată Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România. Experții atrag atenția că problema este una gravă.
Un procent îngrijorător de elevi (42%) din clasele I-VIII sunt analfabeți funcțional, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație, în timp ce aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria de „minim funcțional“. Doar 11% dintre elevii români au obținut scorul „funcțional“, adică au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris, arată cel mai nou raport de literație, lansat de BRIO, platforma care folosește un sistem de testare standardizată conceput în conformitate cu cele mai riguroase standarde globale de către specialiști în psihometrie.
Rezultatele în detaliu
Rezultatele raportului arată că există o diferență mică între fete și băieți în ceea ce privește literația. Astfel, 40% dintre fete se situează în zona de nefuncționalitate, în timp ce băieții înregistrează un procent ușor mai mare, de aproape 44%. Cea mai mare diferență o regăsim în categoria de funcționalitate înaltă, unde fetele conduc la o diferență de aproape 4 puncte: 13,25% față de 9,27%. Legat de acest lucru, Gabi Bartic, CEO al platformei BRIO, a explicat că „fetele sunt mai analitice în general, prin construcție, și din acest motiv există diferențe, și ele există și la nivelul testelor PISA (…) Întotdeauna fetele vor avea un rezultat mai bun la înțelegerea textului și la utilizarea informațiilor din text decât băieții. Băieții vor fi întotdeauna mai buni pe zona de numerație și literație științifică“, a arătat acesta.
Din punct de vedere geografic, cei mai mulți copii analfabeți funcțional se află în regiunea de Vest – Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. La polul opus se află partea de Est a țării, respectiv județe Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
Intră nefuncționali în școală și ies la fel
Documentul arată și că, din păcate, „după finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare“. Acesta surprinde o scădere a nivelului de nefuncționalitate cu doar 4% și o creștere a nivelului de funcționalitate înaltă cu doar 1,5%. „Copiii intră nefuncționali în școală și ies nefuncționali din școală. Ies cu multe cunoștințe, dar nu și cu capacitatea de a înțelege textele citite (…) Analfabetismul funcțional nu dispare la ieșirea copilului din sistemul de educație formală, e o umbră care merge cu el toată viața și care-i acoperă mare parte din viață, împiedicându-l să progreseze în vreun fel ca individ. Vom avea niște viitori adulți incapabili să citească un contract de muncă. Este o problemă națională și nu este una a copiilor, ci a întregului sistem și a noastră ca societate“, a mai spus Gabi Bartic, CEO BRIO.
În același timp, ea a precizat și câteva din consecințele analfabetismului funcțional, respectiv: o viață săracă din cauza nivelului scăzut de educație și venitul mic obținut la un job prost plătit, o sănătate fizică slabă și o speranță de viață scăzută. „Avem o problemă mare cât o țară: acei copii, care nu au nicio vină că noi nu îi învățăm cum să învețe, ne vor fi doctori, avocați, contabili, ingineri, ne vor face legi. Nu peste mult timp, acei copii de care noi nu ne-am ocupat vor fi adulți și vor decide și pentru noi diverse lucruri. Sau, cel mult, vor face asta cot la cot cu noi. Acei copii vor fi victimele unei societăți care s-a uitat, perseverent și consecvent, în altă parte“, a mai scris Gabi Bartic pe Facebook.
Elevii, împărțiți în categorii
Gabriel Diaconu, medic psihiatru, critică sistemul de învățământ românesc care, potrivit lui, împarte elevii în două categorii și spune că „e vizibil că actualul ecosistem de predare/formare școlară nu respectă nici realități psihologice, nici nevoi sociale, și în cele din urmă subscrie principiului «garbage in/garbage out» (n.r. – gunoi intră/gunoi iese)“. El subliniază că dovada „e că, la sfârșitul ciclurilor de formare până la nivel universitar, disproporționat de mulți dintre cei care, pe date, n-ar fi trebuit să ajungă vreodată să facă o facultate totuși obțin o diplomă pe care n-o vor folosi, de fapt, niciodată. Pentru că își vor lua competențe din terțe surse sau vor urma alte căi de formare profesională, astfel încât să ocupe totuși poziții pe piața muncii adecvate“.
Sursa: adevarul.ro
