La doar 43 de ani, creatorul de modă Răzvan Ciobanu a murit la volan, luni dimineață. De atunci, au curs știrile despre cine a fost Răzvan Ciobanu, despre cum moartea îi va afecta pe toți cei apropiați lui și pe colegii din lumea modei. Perfect firesc. Fiecare moarte prematură este o tragedie în sine, indiferent în ce condiții survine.
În acest an, decesul lui Răzvan Ciobanu va fi numărat, laolaltă cu alte mai bine de 1.900 de morți. Sunt cei care își pierd viața pe șoselele României, an de an. Toate morți premature, toate morți care ar putea fi evitate. Siguranța drumurilor, o problemă globală La fiecare 23 de secunde, cineva își pierde viața într-un accident rutier, într-un colț al lumii. În fiecare an, viețile a 1,35 milioane de oameni din întreaga lume sunt astfel curmate prematur. Până la 50 de milioane sunt răniți și mulți dintre ei rămân cu o dizabilitate în urma multiplelor traume generate de ciocnire, spun statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Accidentele rutiere sunt principala cauză de deces la categoria de vârstă 5-29 de ani, deci la copii și adulți tineri, peste tot în lume. Sunt și costuri economice deloc de neglijat. Accidentele rutiere costă fiecare țară cam 3% din PIB, spun estimările OMS.
96 de decese la un milion de locuitori, rată dublă față de media UE Cinci români mor într-un accident de mașină în România, în fiecare zi. La capitolul siguranță pe drum, România are o performanță cu 4% mai bună decât anul trecut, potrivit unui raport publicat la începutul lunii aprilie de Comisia Europeană.
Dar țara noastră rămâne pe ultimul loc în UE, cu 96 de decese la un milion de locuitori, în 2018. Avem o rată a mortalității aproape dublă față de media statelor membre: 49. În cifre absolute, anul 2017 a însemnat pentru România: 31.104 accidente rutiere; 1.951 de decese; 8.172 de răniți grav. Când vorbim despre carnagii produse pe șosele, ne place să dăm mereu vina pe starea foarte proastă a drumurilor, dar și pe anumite comportamente cu care nu ne identificăm. De exemplu, tindem să supraestimăm numărul oamenilor care se urcă beți la volan și produc astfel un accident. Mecanismul psihologic e simplu: vrem să credem că nouă nu ni s-ar putea întâmpla așa ceva. În realitate, fenomene ca oboseala sau suprasolicitarea, precum și tendința de multitasking (de a face și alte lucruri, în timp ce conducem – telefonul mobil e un exemplu) sunt mult mai frecvent cauzatoare de accidente decât consumul de alcool, iar acestea sunt fenomene care rareori ne ocolesc. De aceea, vom lăsa statisticile să vorbească de la sine.
Cauzele accidentelor rutiere
Indisciplina pietonilor, precum și viteza prea mare sau neadaptată la condițiile de trafic au dat nu mai puțin de 40% din accidentele rutiere grave produse în România în perioada 2013-2017, arată cea mai recentă ediție a Buletinului Siguranței Rutiere, întocmit de Poliția Română. România stă destul de bine la capitolul legislație și politici, în schimb, stăm prost la drumuri, educație și implementarea acestor politici și a legislației.
Analiza separată pentru anul 2017 arată că neadaptarea vitezei la condițiile de drum reprezintă cea mai frecventă cauză a accidentelor rutiere: 17,5% din totalul accidentelor produse, urmată de traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni (14,7% din total), spune Buletinul Siguranței Rutiere. Același document arată că pietonii, cea mai vulnerabilă categorie în cazul unui eveniment rutier, au reprezentat 38% din persoanele care și-au pierdut viața și 32% din răniții grav, în perioada 2013-2017. Iar în aproape o treime din accidentele ce implică și pietoni sunt afectați și pietoni copii. Dacă un pieton este lovit la viteza de 50 kilometri la oră, are 87% șanse să-și piardă viața în urma impactului. Dacă pietonul este copil, riscul crește exponențial.
În România, sunt în creștere accidentele produse din cauza depășirilor neregulamentare sau preocupărilor ce distrag atenția șoferului. Tot pe un trend ascendent se află în continuare accidentele de circulație produse exclusiv din vina bicicliștilor (creștere cu 25% față de 2013). Măsura în care un accident poate trece ușor de la ”banal” la ”fatal” este dată de anumiți parametri, precum viteza, dar și de respectarea regulii de a purta centura de siguranță. Cele mai recente informații spun că Răzvan Ciobanu nu purta centură la momentul accidentului. În cazul șoferilor și pasagerilor de lângă șofer, centurile de siguranță reduc riscul de deces cu 45% și riscul de răni grave cu 50%. Centurile previn catapultarea șoferilor și a pasagerilor în cazul impactului. După cum arăta un studiu realizat de Centrul american de prevenție și control al bolilor (CDC), oamenii care nu poartă centură de siguranță au de 30 de ori mai multe șanse să fie ejectați din autoturism în timpul impactului. Drumurile europene, mai sigure cu 21% decât în 2010 Uniunea Europeană are unele dintre cele mai sigure drumuri din lume. Și totuși, mai mult de 25.000 de europeni își pierd viețile pe un drum european în fiecare an și mult mai mulți sunt grav răniți. Accidentele rutiere înseamnă pierderi uriașe pentru indivizi, familii și societate în întregimea ei. Costurile medicale sunt dublate de costurile sociale. În 2018, cele 28 de state membre UE au înregistrat în total 25.100 de decese provocate în accidente rutiere. Asta înseamnă cu 21% mai puțin decât în 2010. Dar departe încă de ținta propusă pentru 2020 la nivel european: înjumătățirea numărului de accidente rutiere fatale. Anul trecut, media ratei mortalității în cele 28 de state membre UE a fost de 49 de decese în accidente la un milion de locuitori, cu 1% mai mică decât în 2017, arată un raport al Comisiei Europene. După România, Bulgaria și Letonia sunt cele mai riscante țări, în termeni de siguranță rutieră, cu 88, respectiv 78 de accidente mortale la un milion de locuitori. La capătul opus se află Marea Britanie, care are cea mai mică rată de deces prin accident rutier: 28 la un milion de locuitori. Însă decesele sunt doar vârful aisbergului. Pentru fiecare persoană ucisă într-un accident de mașină, alte cinci suferă răni și traume foarte grave cu consecințe pe parcursul întregii vieți. Adesea, rănile grave sunt chiar mai costisitoare pentru societate, pentru că implică reabilitare pe termen lung și asistență medicală scumpă, de înaltă specializare. Evitarea acestor pierderi uriașe implică o coordonare a măsurilor la nivel guvernamentale, înăsprirea sancțiunilor pentru cei care încalcă regulile, drumuri mai bune și mai sigure, precum și educație sănătoasă pentru șoferi, pietoni și cicliști deopotrivă. A murit un om. Fiind o vedetă, moartea lui a fost știrea zilei. Putem s-o transformăm în ceva important, într-un sens mai larg.
Un om din 1.900 de compatrioți pe care-i pierdem pe șosele an de an.
Sursa: libertatea.ro
