„Excelentei Sale, domnului Klaus Iohannis, Presedinte Romania ,
Subiect: S.O.S. Salvati Complexul Energetic Oltenia
Targu Jiu, 23.03.2016
1. Introducere
In anul 1989, in Romania consumul de energie electrica a fost de 93 TWh, din care 87 TWh din productia interna si 9 TWh din import.
Cea mai mare parte din consum a fost in economie (industrie si agricutura) de 94% iar consumul casnic si iluminatul public a reprezentat diferenta de 5,2% din total.
In anul 2015, consumul de energie electrica in Romania a fost de 52,56 TWh, produsa in totalitate in tara, din care in economie 75.9% (39.9 TWh), iar consumul casnic si iluminatul a avut o pondere de 24,1% (12,66 TWh).
Structura energiei livrate de producatori detinatori de UD ( unitati dispecerizabile):
R e s u r s a 2008 200920102011201220132014 2015
Carbune 40% 37% 34%40%40%29%27% 33%
Hidro 28% 29% 36%26%23%28%31% 24%
Nuclear 18% 21% 19%19%20% 21%19% 18%
Gaz 14% 11% 10% 12%13% 15%12% 13%
Regenerabile 4% 7% 9% 12%
Total cons. 53,03 48,67 50,52 52,54 52,96 49,79 49,25 52,56 ( TWh)
In anul 2014 capacitatile de productie brute de energie din Romania au insumat 24.5 GW, iar puterea neta disponibila a fost de 21.1GW, din care :
Termo 44,3% 9,36 GW
Hidro 30% 6,34 GW
Nuclear 6,1% 1,2 GW
Regenerabile 19,6% 4,1 GW
Capacitati de productie disponibile :
S u r s a 2009201020112012 2013 2014
Carbune 57% 52,9%53%48,9% 45,1% 44,3%
Hidro 35,2% 36,7%33,6%33,4%31,2% 30,4%
Nuclear 7,7% 8%7,1%7,0% 6,4% 6,1%
Regenerabile 2,4% 6,3% 10,7% 17,03% 19,6%
Total MW 16 795 16168 18306 18545 20141 21135
2. Cauzele situatiei dificile in care se gaseste CE Oltenia
• Scaderea consumului de energie electrica in Romania datorata prabusirii consumului industrial, de la peste 93 TWh in anul 1989 la 52,56 TWh in 2015, ceea ce a insemnat o scadere considerabila a productiei de energie electrica pe carbune.
• Piata de energie s-a restrans si in mod special PCCB ( piata contractelor bilaterale), crescand nejustificat PZU ( Piata Zilei Urmatoare) la aproape 50%, ceea ce a avantajat producatorii cu preturi mici si treaderii din energie.
• Decapitalizarea producatorilor clasici de energie electrica datorita functionarii incorecte a pietei de energie ( in 2016 , pretul mediu ponderat la producator a scazut la aproximativ 165 lei/MW h, in timp ce la consumatorul final a crescut la peste 555 lei/MWh, diferenta intre cele doua preturi ducandu-se in profiturile mari ale companiilor din distributie, transport, a traderilor de energie, a producatorilor de energie verde)
• Incepand cu anul 2013 CEO a fost obligat sa achizitioneze de pe bursa certificate de emisie gaze cu efect de sera ( CO2) a caror valoare a condus la cresterea costului de productie si implicit la cresterea pretului de vanzare, pe o piata concurentiala neloiala. Mai mult CEO plateste certificate verzi pentru energie pe care o consuma subunitatile producatoare de carbune, furnizata de termocentrale proprii, taxa de cogenerare, taxa pentru transport si distributie, iar apa pentru raciere o plateste pe fiecare termocentrala, desi este un singur rau din care se foloseste – JIUL. Numai aceste taxe si plati maresc costul de productie cu minim 10-12%.
• Desi unitatile care au format CEO si inclusiv CEO, in anul 2012 au inregistrat profit, au fost obligate sa depuna la bugetul statului intre 85-90% din profitul contabil, incepand cu anul 2009, iar pentru programele de conformare la cerintele de mediu ale UE au fost obligate sa acceseze credite cu dobanzi foarte mari, care de asemenea au generat costuri suplimentare, iar instalatiile de desulfurare si de reducere a emisiilor de praf au crescut consumul propriu de energie cu circa 2,5%.
• Preluarea CET Braila si transferul carierelor din Berbesti la CET Govora, in lipsa unui audit, este o decizie interpretabila, mai ales ca CET Braila nu a produs nimic si doar a consumat resurse finaciare, iar CET Govora va achita intr-o perioada indelungata datoria catre CEO.
• Livrarea carbunelui catre termocentralele care au inregistrat datorii mari fata de prevederile contractuale, fara a prevedea in acestea constituirea de garantii bancare conform Ord.34/2006.
• Programul de restructurare adoptat de conducerea CEO in 2015 nu a avut masuri de eficientizare a activitatii, a vizat doar reducerea de personal si nici acestea nu s-au facut dupa criterii transparente si nici cu acordul tuturor organizatiilor sindicale reprezentative.
3.Masuri de rederesare
a) Elaborarea in regim de urgenta a unui Program de eficietizare pentru CEO care sa aiba la baza :
-capacitatile de productie disponibile ale celor 4 termocentrale (Rovinari, Turceni,Isalnira, Craiova II ) ;
-necesarul de lignit pentru functionarea in banda a termocentralelor prin care sa se asigure pragul de rentabilitate (cost-beneficiu) la cel mai mic pret de productie al tonei de carbune posibil de realizat;
-salarizarea personalulul in baza unor indicatori de performanta specifici activitatii
desfasurate ( productivitate ,consum specific, cost de productie,calitate,indice de folosire a capacitatii de productie si altii care pot fi masurabili )
– pentru realizarea unui acompaniament social este necesar ca Guvernul Romaniei sa modifice OUG 36/2013 in sensul de a prelungi durata venitului de completare la 36 de luni si de asemenea modificarea acestuia , asa cum era prevazut in OUG 116/2006
b) Sprijin de la Minister in constituirea unui pachet de 1000 MW ( in cos cu hidro) la un pret competitiv pentru export si tranzactionarea pe pietele externe.
c) Scoterea din patrimoniul CEO a tuturor activelor care nu au legatura cu obiectul de activitate, prin vanzare sau predarea catre comunitatile locale (a scolilor, alimentarilor cu apa, a cladirilor libere de sarcini, incinte, terenuri) in contul taxelor catre acestea in urma evaluarii de un evaluator autorizat ANEVAR.(este nevoie de Hotarare de Guvern ) .
d) Reconfigurarea pietei de energie din Romania pe modelul tarilor din UE, astfel ca producatorii de energie sa aiba in obiectul de activitate „DISTRIBUTIA ENERGIEI ” pe modelul firmetor ENEL-in Italia, CEZ -in Cehia, ceee ce ar duce la o mai mare transparenta pe piata de energie si la eliminarea suspiciunilor de specula.
e) Mix de energie, model RWE -Germania, Enel -Italia si altele.
f) Anularea taxelor si renutarea la obligativitatea platii de certificate verzi si de cogenerare pentru energia produsa in unitati proprii si consumata in unitati proprii din structura CEO, iar energia consumata in cariere sa fie considerata ca si consum propriu tehnologic.
g) La elaborarea Strategiei Energetice Guvernul sa reanalizeze nivelul procentulului energiei regenerabile in consumul de energie si oportunitatea construirii hidrocentralei in pompaj de la Tarnita cu rol de echilibrare a energiei regenerabile si preluarea sarcinii de catre hidrocentratele cu lacuri de acumulare, iar termocentratele din Oltenia sa functioneze in banda.
h) Elaborarea Strategiei Energetice sa fie precedata de actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a Romaniei la situatia actuala din Romania in perspectiva noilor schimbari geopolitice si economice din Europa si din zonele invecinate ale tarii noastre.
Intrucat a crezut și crede in dumneavoastra, Federatia Nationala Mine Energie, una dintre putinele entitati care va sprijinit in campania electorala pentru alegerile prezidentiale din 2014 in judetul Gorj, fieful fostului premier, spera ca intr-o Romanie europeana, respectarea regulilor europene trebuie sa fie in concordanta cu constructii economice la fel ca in U.E.( mix energetic) , doar astfel putem pune in practica mesajul transmis de dumneavoastra: ”Romania lucrului bine facut”.
Initiativa Sindicatul Liber Emc Roșia , CE OLTENIA sustinuta si de grup Romania !
Presedinte
Pirvulescu Dumitru”
