Problemă comună care afectează persoanele de toate vârstele, durerea de genunchi poate apărea în urma unei leziuni, cum ar fi un ligament sau un cartilaj rupt, sau poate semnala o problemă de sănătate, inclusiv artrită, gută şi infecţii.
Localizarea şi severitatea durerii genunchiului pot varia în funcţie de structura genunchiului care este implicată. De exemplu, genunchiul se umflă şi este dureros la atingere în cazul unei infecţii, pe când un chist Baker (chist care conţine un fluid) provoacă durere în partea din spate a genunchiului. Deseori, disconfortul este însoţit şi de alte simptome, precum incapacitatea de a îndrepta complet piciorul, dificultăţi la mers, la coborât şi la urcat, deplasarea greutăţii către genunchiul şi piciorul opuse.
Atenţie! Nu mai amâna vizita la medic dacă ţi s-a umflat foarte tare genunchiul, nu-l poţi flexa, observi o deformare a lui şi ai febră.
Accidentările, printre cauzele frecvente
Durerile de genunchi pot apărea în urma unor leziuni acute (os sau ligament rupt), infecţii sau în cadrul unor afecţiuni (artrită, osteoartrită, sindromul patelar, tendinită şi gută).
Unele dintre cele mai frecvente leziuni sunt cele ale ligamentului încrucişat anterior (LIA). Acestea apar frecvent la persoanele care fac sporturi ce necesită oprirea bruscă şi schimbarea direcţiilor, precum baschetul şi fotbalul. În timpul căzăturilor sau a accidentărilor, oasele genunchiului se pot rupe. Indiferent de circumstanţe, toate fracturile necesită asistenţă medicală imediată. Răsucirea genunchiului poate răni meniscul, problemă întâlnită la fotbalişti. Meniscul medial şi cel lateral sunt formaţiuni fibro-cartilaginoase care absorb şocurile şi stabilizează genunchiul. Dislocarea reprezintă o urgenţă medicală, căci poate compromite fluxul de sânge de la nivelul piciorului. O problemă gravă de sănătate este şi tendinita patelară, inflamaţie a tendoanelor, care leagă genunchiul de osul piciorului inferior. Apare cu precădere la cei care repetă aceeaşi mişcare în timpul exerciţiilor fizice (precum alergătorii şi cicliştii). „Alte afecţiuni mai puţin frecvente, dar demne de luat în considerare din cauza tabloului clinic, precum şi al necesităţii instituirii tratamentului precoce în vederea evitării agravării afecţiunii de bază şi apariţiei eventualelor complicaţii sunt: poliartrita reumatoidă, boli metabolice, precum guta şi pseudoguta, artritele infecţioase, tumori benigne sau maligne”, explică medicul ortoped Ioan-Mihai Japie.
Care sunt factorii de risc
Problemele genunchiului sunt favorizate de:
- Greutatea excesivă suprasolicită articulaţiile genunchiului, chiar şi în timpul unor activităţi obişnuite, cum este mersul.
- Lipsa flexibilităţii sau a forţei musculare – muşchii slăbiţi nu mai oferă un suport stabil pentru genunchi, apărând o senzaţie de slăbiciune.
- Anumite sporturi – baschetul, de pildă, suprasolicită foarte tare genunchii.
- Accidentările anterioare.
Ce poţi face acasă
În cazul unor traumatisme uşoare, uneori e suficient să iei o pauză de la activităţile care solicită genunchiul. Pe lângă odihnă, aplicarea unei pungi de gheaţă este probabil tratamentul cel mai frecvent utilizat pentru ameliorarea durerilor de genunchi. Nu aplica gheaţa direct pe piele, ci înfăşoar-o într-un prosop, şi în sesiuni de doar 15-20 de minute (de mai multe ori pe zi). În funcţie de diagnosticul pus de medic, acesta poate recomanda sprijin pentru genunchi, pentru uşurarea durerii. De exemplu, în cazul tendinitei patelare, o bandă de susţinere îţi va fi de ajutor. Pentru unele fracturi ale genunchiului, poate fi necesară o atelă până la vindecare. Operaţia este în general rezervată pentru anumite diagnostice, cum ar fi: cazuri avansate de osteoartrită, dislocarea cronică a genunchiului, anumite fracturi.
Sursa: clocksanatate.ro
