Virusul herpes declanseaza boala Alzheimer. Mini-creierul cultivat in laborator dezvolta rapid semne ale bolii Alzheimer atunci cand este infectat cu virusul herpes comun care provoaca celebrele rani. Constatarea se adauga la cresterea dovezilor ca unele cazuri de Alzheimer sunt declansate de virusi si ar putea fi tratate cu medicamente antivirale.
Un semn distinctiv al bolii Alzheimer este acumularea in creier a grupurilor de proteine numite placi beta-amiloide. Aceste placi functioneaza ca aparare impotriva virusilor si bacteriilor care uneori reusesc sa intre in creier.
Herpes simplex virus-1 (HSV-1), care provoaca rani in timpul unei raceli si ramane in viata, este un virus care a fost legat de boala Alzheimer. Persoanele cu HSV-1 sunt mai predispuse la Alzheimer, iar nivelurile ridicate de virusuri herpetice au fost gasite in creierul persoanelor care au murit cu aceasta afectiune.
Pentru a intelege modul in care HSV-1 poate provoca boala Alzheimer, Dana Cairns de la Universitatea Tufts din Massachusetts si colegii ei au facut un mini-creier in laborator umpland schele in forma de gogosa cu celule stem umane care au fost apoi coaxate in formarea celulelor creierului.
Virusul herpes declanseaza boala Alzheimer
In trei zile de la infectarea cu HSV-1, mini-creierul a dezvoltat placi mari beta-amiloide care amintesc de cele care se gasesc in creierul persoanelor cu boala Alzheimer. Mini-creierul a prezentat si alte semne ale afectiunii, cum ar fi inflamatia si pierderea celulelor creierului.
In schimb, atunci cand mini-creierele au fost tratate cu valacyclovir, un medicament herpes utilizat in mod obisnuit, acestea pareau a fi protejate impotriva daunelor HSV-1. Aceasta constatare ofera sprijin unui studiu clinic in curs de desfasurare in SUA care testeaza daca valacyclovir ajuta la tratarea bolii Alzheimer la persoanele care au si HSV-1, spune Cairns.
O intrebare nerezolvata este de ce HSV-1, care se gaseste la aproximativ doua treimi din persoanele sub 50 de ani, pare sa invadeze creierul unor persoane, dar nu al altora. Cei care prezinta bariere de sange-creier mai slabe din cauza varstei sau a factorilor genetici pot fi mai expusi riscului, spune Cairns.
Cairns si colegii sai spera acum sa testeze daca alti microbi, precum Porphyromonas gingivalis, o bacterie care a fost legata de Alzheimer si boala gingiilor, cauzeaza, de asemenea, formarea placii in modelele lor de creier.
Sursa: bzi.ro
