Păsările sunt capabile să zboare pe acelaşi traseu de mii de kilometri, în fiecare an, spre acelaşi loc, datorită capacităţii lor de a percepe câmpurile magnetice ale Pământului. Această capacitate este cunoscută sub numele de magnetoreception.
Acum, cercetătorii au ajuns la concluzia că ochii câinilor şi ai anumitor primate conţin aceeaşi moleculă considerată a fi responsabilă pentru această capacitate a păsărilor de a recunoaşte lucrurile.
Molecula considerată a fi responsabilă pentru acest „al şaselea simţ”, cea pe care oamenii ar fi pierdut-o, se numeşte cryptochrome 1a şi face parte din grupului de molecule sensibile la lumină, care ajută bacteriile, plantele şi mamiferele să-şi reglementeze ritmurile lor circadiene .
Se consideră că anumite mamifere, precum liliecii şi cârtiţele , percep câmpurile magnetice, dar până în prezent nimeni nu a studiat prezenţa moleculei responsabile de magnetoreception la mamifere.
O echipă de cercetători de la Institutul Max Planck din Germania a demonstrat pentru prima dată că o versiune a acestei molecule, numită cryptochrome 1, este prezentă în retina unor mamifere carnivore, precum câinii, lupii, urşii, vulpile şi bursucii.
Molecula cryptochrome 1 a fost, de asemenea, găsită şi în retina unor primate, inclusiv la urangutani şi unele specii de macac.
Prezenţa moleculei cryptochrome 1 nu înseamnă neapărat că aceste animale sunt capabile să perceapă câmpurile magnetice, cum o fac păsările, molecula ar putea avea un alt rol la mamifere.
De acolo, se crede că cryptochrome 1 este activată de câmpurile magnetice, declanşând o reacţie în lanţ. Acest proces este destul de complicat şi implică mecanica cuantică.
„Prin urmare, este posibil ca aceste animale să aibă, de asemenea, un sentiment magnetic care este relaţionat cu sistemul lor vizual”, au concluzionat cercetătorii în raportul ştiinţific.
„Când vânează, vulpile au mai mult succes la prinderea şoarecilor, atunci când se năpustesc asupra lor dintr-o direcţie de nord-est. Pentru primate, această busolă încorporată poate ajuta la orientare corporală sau ar putea fi o trăsătura antică de evoluţie, care în mare parte nu este folosită”, a declarat cerectătorul George Dvorsky.
Marea surpriză pentru oamenii de ştiinţă a fost faptul că, din cele 90 de specii de mamifere examinate, doar la câteva a fost observată molecula cryptochrome 1 şi printre acestea nu erau mamifere cunoscute pentru capacităţile de naviga folosind câmpuri magnetice, cum ar fi liliecii spre exemplu.
Sursa:descopera.ro
Facebook Comments
