Nu exista parinte care sa nu fi auzit macar o data intrebarea „Cand ne luam si noi un caine sau o pisica?”. Deseori parintii nu se lasa induplecati de rugamintile si lacrimile celor mici, pentru ca se tem ca un animal de companie, pe langa toate cheltuielile si responsabilitatile pe care le presupune, ar putea fi periculos pentru sanatatea copiilor.
Nu trebuie sa va temeti absolut deloc de acest aspect. Daca va ingrijiti de deparazitarea si vaccinarea patrupedelor, ele va vor aduce in casa numai tandrete si veselie, ba chiar si beneficii.
Micutii care au un animal in preajma au de castigat pe mai multe planuri:
– usurinta in a initia si a mentine contacte sociale
– dezvoltarea empatiei
– responsabilizare (animalul trebuie hranit, periat, curatat, tinut in siguranta)
– cresterea increderii in sine
– dezvoltarea motricitatii
– dezvoltarea sistemului imunitar (s-a demonstrat ca acei copii care au locuit cu un animal cu par in primul an de viata au suferit de mult mai putine alergii decat ceilalti copii)
Pe copiii retrasi, timizi ii ajuta sa interactioneze mai usor si sa devina mai sociabili.
In cazul in care copilul are dificultati mari in a relationa, in ciuda faptului ca are un animal de companie, este recomandat sa consultati un psihoterapeut sau psiholog clinician pentru a vedea daca nu cumva este vorba de un aspect care necesita o abordare speciala.
Este foarte putin probabil ca din cauza relatiei cu un animal de companie copilul sa aiba comportamente antisociale sau sa interactioneze mai putin cu semenii lui. Cel mai probabil, daca apare aceasta aparenta corelatie, era un aspect prezent dinainte, insa abia acum il observati mai bine.
Nu exista o varsta ideala pentru a aduce in viata copilului un animal de companie -cu cat mai devreme, cu atat mai bine.
De la varsta de 4-5 ani puteti, insa, imparti cu copilul responsabilitatea ingrijirii animalului, lucru foarte benefic pentru responsabilizarea celui mic.
Copiii se ataseaza foarte mult de animale si sunt marcati atat de intrarea acestora in viata lor, cat si de pierderea lor. Asa ca trebuie sa aveti mare grija cum gestionati pierderea animalului. El devine parte din familia voastra, iar moartea lui nu trebuie minimalizata sau ascunsa sub tacere. Lipsa de preocupare a parintelui pentru starea emotionala a copilului in momente atat de importante poate genera o trauma cu efecte negative pe termen lung.
Din punct de vedere al dezvoltarii psihologice armonioase a copilului, cele mai potrivite animale sunt porcusorii, pisicile, cateii – animale cu care copilul poate avea contact direct si interactiona.
De beneficiile relationarii cu animalele de companie se bucura si copiii care participa la diferite programe de psihoterapie asistata de animale.
Psihoterapia asistata de animale este de folos tuturor copiilor care trec prin dificultati emotionale sau relationale.
Conform studiilor privind impactul animalelor de companie asupra sanatatii copiilor, micutii care cresc cu un animal in casa prezinta mai putine riscuri de a dezvolta boli cardiovasculare, alergii si infectii, in general respiratorii.
Mai mult, bebelusii care cresc in case cu animale de companie dezvolta cu 44% mai putine infectii ORL decat cei fara animale de companie si au sanse cu 29% mai mici de a primi antibiotice, fata de ceilalti.
Sursa: ziare.com