Balena nordică (Eubalaena glacialis) din Atlanticul de Nord, specie din care au mai rămas doar 300-350 de exemplare în întreaga lume, se află în pericol de dispariție din cauza vânătorii excesive și a traficului maritim intens, potrivit site-ului organizației World Wildlife Fund.
Balena nordică are o istorie îndelungată de luptă pentru supraviețuire, iar lucrurile nu par să se îndrepte, în ciuda interdicțiilor împotriva vânătorii de balene instituite încă din 1930. Trăiește de-a lungul coastei atlantice a Americii de Nord. Unii cercetători cred că specia a dispărut în zona estică a Atlanticului de Nord, iar acum supraviețuiește doar de-a lungul coastei estice a Statelor Unite și Canadei.
Balena nordică este ușor de recunoscut după semnul alb de pe cap care contrastează cu restul corpului cenușiu închis. Are un spate lat, fără înotătoare dorsală și o cavitate bucală lungă și arcuită care începe de deasupra ochiului. Făcând parte din subordinul balenelor cu fanoane, balena nordică se hrănește navigând cu gura deschisă și capul ieșit la suprafață prin plancton.
Deși sunt mamifere de mari dimensiuni, balenele se pot prinde accidental în plasele de pescuit care le pot cauza răni severe sau chiar moartea. Echipamentul de pescuit se poate încolăci în jurul cavității bucale a balenei, împiedicând-o să se hrănească sau se pot îneca dacă sunt prinse în plase și nu mai reușesc să iasă la suprafața apei pentru a respira.
Fenomenul încălzirii globale, care determină creșterea temperaturii apei oceanelor, poate afecta sursele de hrană de care balenele au nevoie pentru supraviețuire. Plantele și animalele cu care balenele se hrănesc își mută locul sau dispar din cauza modificării temperaturii apei și a traseului curenților oceanici. Modificarea disponibilității hranei sub influența fluctuațiilor climatice afectează și ritmul de reproducere al balenei nordice.
Un studiu din 2012 a constatat că zgomotul din ape creat de ambarcațiuni poate stânjeni capacitatea de comunicare a balenelor. Oamenii de știință au determinat existența unei cantități semnificative de zgomot permanent, ”poluare fonică”, în zona de hrănire a balenelor. Rezultatele au indicat că balenele nu se pot auzi una pe cealaltă, ceea ce le afectează capacitatea de hrănire și reproducere, nu se pot feri de prădători și nu pot avea grijă de pui.
Sursa: agerpres.ro
