Cu opt stranieri în primul „11” şi o linie de fund formată exclusiv din jucători străini, „multinaţionala” UTA a schimbat aproape o echipă faţă de sezonul trecut al Ligii 1, dar nu şi jocul. Cel puţin pentru moment. Chiar dacă e prematur să tragem concluzii, se impune însă o scurtă analiză a primei impresii lăsate de „roş-albi” în noua ediţie de campionat, după un 0-0 urât cu Farul. A trecut o vară şi staff-ul tehnic, alături de conducere, nu au rezolvat cea mai mare problemă. Lipsesc în continuare oamenii decisivi, capabili să facă diferenţa de la mijloc în sus, iar Balint propune un sistem pragmatic dar şi mai închis decât în sezonul trecut, 4-2-3-1, cu un singur atacant. Asta şi pentru că nu are un număr 10 autentic, iar acel golgheter de care s-a vorbit toată vara nu a mai sosit. În condiţiile date, antrenorul UTA-ei merge tot pe strategia de „buncăr”, cu o linie de mijloc mai mult defensivă şi disponibilă la efort maxim. Practic, se pune baza tot pe apărare şi mai ales pe jocul defensiv, iar în atac accentul cade mult pe fazele fixe. „Bătrâna Doamnă” stă în compartimentul ofensiv în Roger şi Miculescu, mijlocaşi care mai au uneori ruperi de ritm şi în Hora, vârf oportunist dar destul de lent, care fără un sprijin consistent din linia mediană şi fără un pasator excelent, nu are nicio şansă. Ni s-a spus şi promis că echipa a crescut mult în valoare, ca urmare a transferurilor din vară. Am fost poate printre puţinii care nu am mers după fentă, la fel cum nu am mers nici anul trecut. Şi deocamdată am fost inspiraţi, căci nici vorbă de aşa ceva. Jucători precum Medjimorec, ezitant în centrul apărării chiar şi într-un astfel de meci, Ubbink, aproape invizibil în rol de mijlocaş ofensiv sau Passaglia, depăşit în dese rânduri şi deficitar la construcţie, au dezamăgit la debut şi nu aduc acel plus valoare de care vorbea Balint.
Nu se vede, încă, plus valoare în jocul echipei: Vukcevic şi Batha, în grafic!
Pentru că, deja, vorbim la UTA de ridicarea ştachetei şi anume lupta pentru play-off. Dangubic, şters şi ineficient de pe vremea când evolua la Chindia, nu a apucat să joace prea mult, dar e clar că a fost transferat pe ultima sută de metri, în lipsă de alte soluţii. Singurii care au mişcat şi care într-adevăr merită aprecieri pentru început sunt internaţionalul muntenegrean Vukcevic, bun pe banda dreaptă şi albanezul Batha, activ pe ambele faze şi dispus de efort. Doar că la fel ca şi ceilalţi mijlocaşi, nu excelează la creativitate. Este însă un număr opt interesant, tip Gattuso, dar pe un post unde UTA nu a prea suferit, avându-i acolo pe Albu, Vorobjovas sau Isac, primul dintre ei plecat însă la Rapid. Poate singurul plus cu adevărat evident în jocul UTA-ei este, cum spuneam, Vukcevic, dar şi el cu scăpări pe faza defensivă. Pe ceilalţi nou veniţi, câţiva jucători tineri, nu am apucat să îi vedem şi probabil nici nu li se vor da prea multe şanse. Per total, UTA a încercat mult cu Farul, dar a reuşit prea puţin, adică două ocazii importante, în primul minut şi apoi în prelungiri, în condiţiile în care a avut în faţă o adversară decimată, cu nu mai puţin de şapte absenţe, iar timp de 20 de minute a evoluat în dublă superioritate numerică! Tactic, UTA a stat bine în teren, a anihilat punctele forte ale formaţiei lui Gică Hagi, dar cam atât. Posesia superioară şi determinarea nu au fost suficiente pentru a aduce mingea în faţa porţii, căci pentru aşa ceva ai nevoie de ştiinţă şi multă tehnică. Iar la acest capitol utiştii mai au mult de lucru.
Balint rămâne „prizonierul” strategiei defensive: schimbările îi dau mari bătăi de cap
La fel ca în multe meciuri din sezonul trecut, Balint nu a avut replică pe margine şi nu a simţit momentele cheie ale jocului. A schimbat târziu, deşi avea în teren destule mâini moarte şi a preferat să joace cu doi închizători până la final, chiar dacă a avut doi oameni mai mult pe teren. Nici măcar nu era vorba de curaj sau un risc asumat, atâta timp cât adversara se apăra disperat şi nu mai putea pune probleme în atac, pe final. Poate un Negoescu, fotbalist tânăr şi destul de activ în cele câteva minute cât a jucat, experimentatul Antal sau chiar Bustea, bun în amicale şi favorit în primul „11” în faţa lui Ubbink, erau variante care se impuneau în faţa unei Farul care probabil nu va mai prinde în acest sezon o zi atât de slabă ca la Arad, fără ocazie importantă. Aşadar, mai e mult de lucru pentru a mulţumi pretenţioşii suporteri arădeni, care încă visează să îşi vadă favoriţii în lupta pentru un trofeu sau măcar pentru un loc în cupele europene. Totuşi, la ce vedem la alte echipe, UTA-ei îi va fi greu să prindă primele şase locuri cu actualul lot, dar măcar să vedem acel fotbal frumos, plăcut ochiului, rezultate pe măsura investiţiilor şi aşteptărilor şi bineînţeles goluri. Urmează o deplasare, vineri, la FC Argeş, iar la ce au arătat piteştenii în prima etapă, cu CSU Craiova, se anunţă o zi grea în Trivale pentru „Bătrâna Doamnă”. (foto facebook, UTA Arad)
