Începând de ieri au crescut pedepsele pentru cei care taie sau transportă lemne ilegal. Amenzile pornesc de la 1.000 de lei și pot ajunge până la 30.000 de lei. În Mehedinţi, de exemplu este cod roşu de tăieri ilegale. Proprietarii de păduri din judeţ spun că, în ultimii ani, au rămas fără mai mult de 100 de hectare. Reprezentanţii Gărzii Forestiere spun că de vină sunt oamenii care nu plătesc pentru pază.
Alexandra Almajanu are un hectar și jumătate de pădure în comuna mehedinţeană Dumbrava. În ultimii ani, mai mult de jumătate dintre copaci au fost puși la pământ de hoți.
„În pază nu putem să o punem pentru că suntem doar câteva persoane care vrem şi ocolul nu ne ia parcele puţine”, spune Alexandra Almăjanu, proprietar de pădure.
Și Octavian Udrescu spune că aproape în fiecare noapte aude cum drujbele îi doboară copacii. A făcut numeroase plângeri la poliție. Degeaba.
„Anul trecut am prins hoţii, au venit organele de polţie, a luat căruţa, a golit masa lemnoasă acasă, s-a făcut un dosar, Ocolul Silvic Strehaia a răspuns că pădurea nu e în pază şi nu poate să-i sancţioneze”, spune Octavian Udrescu, proprietar de pădure.
Din cele 1.500 de hectare de pădure de la Dumbrava, nicio parcelă nu este păzită, pentru că oamenii nu vor să se asocieze, iar reprezentanții Ocolului Silvic spun că nu pot păzi pe bucăți.
„A existat şi există o reticenţă a proprietarilor să facă contracte de prestări servicii silvice, e clar că acolo se putea şi s-au şi produs mai multe tăieri ilegale de material lemnos”, declară ing. Dinucă Gheorghe, inspector șef adjunct tehnic ITRSV Vâlcea.
„Situaţia e foarte gravă. În unele nopţi chiar am făcut pază acolo cu viceprimarul şi cu secretarul primăriei, dar nu am reuşit să prindem pe nimeni. (Reporter: Până acum aţi luat legătura cu poliţia?) Da, le-am și zis, zi de zi, şi au zis că au anchete în derulare”, afirmă Cătălin Enache, primarul comunei Dumbrava.
Un studiu comun WWF – Ministerul Mediului atrage atenţia că situaţia este gravă în mai multe judeţe. Doar în Mehedinți sunt 28.000 de hectare de pădure, proprietate privată, nepăzite de nimeni.
„Era parcă Argeşul, era Bacăul, Mehedinţiul apărea, proporţia este şi prin Gorj şi prin Dâmboviţa. Cam astea ar fi unde sunt concentraţiile cele mai mari de riscuri”, spune Costel Bucur, reprezentant WWF România.
Sursa: digi24.ro
