În caz de război nuclear, la începutul Războiului Rece, România ar fi fost vizată de 26 de lovituri, potrivit documentelor oficiale declasificate în 2015. Lista declasificată a țintelor nucleare americane din 1956, publicată de Arhivele Securității Naționale, cuprinde 1.100 de locații din Europa de Est, Rusia, China și Coreea de Nord. (Harta completă a celor 1100 de ținte, AICI!)
Chiar dacă lista de ținte nucleare de astăzi este clasificată, probabil că nu arată dramatic de diferit. Statele Unite încă mai au aproximativ 1.900 de focoase nucleare desfășurate pe rachete și bombardiere (cu alte mii în rezervă), gata să fie lansate la un moment dat și capabile să își atingă țintele în 30 de minute. Această situație instabilă este extrem de riscantă și a fost în repetate rânduri aproape de a declanșa un război nuclear din greșeală. În plus, multe dintre bombele cu hidrogen din prezent sunt de sute de ori mai puternice decât cele două bombe atomice lansate asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki. Dacă un război nuclear ar izbucni astăzi, iarna nucleară ar putea ucide majoritatea oamenilor de pe Pământ.
Numai că Statele Unite și Rusia au fiecare aproximativ 7.000 de focoase nucleare – reprezentând 90% din arsenalul mondial – dar ambele țări escaladează în prezent situația, făcând investiții masive pentru a-și îmbunătăți arsenalele cu arme nucleare mai precise și mai letale. Mulți analiști militari sunt de acord că SUA și Rusia și-ar putea satisface cu ușurință nevoile de descurajare cu mult mai puține arme nucleare. Chiar și Pentagonul a declarat că SUA nu are nevoie de mai mult de 1.000 de arme nucleare pentru a descuraja un atac nuclear.
În caz de război nuclear, modelele meteorologice ar juca un rol în ceea ce privește numărul de oameni care ar fi afectați de precipitațiile nucleare. Având în vedere că vremea se poate schimba de la o zi la alta, dacă aruncăm o bombă nucleară în apropierea unei granițe dintr-o țară în ziua nepotrivită, oameni nevinovați dintr-o țară vecină ar putea suferi, de asemenea, efectele precipitațiilor radioactive. Cât de departe și în ce direcție se vor deplasa materialele radioactive ar depinde de mărimea bombei și de condițiile meteorologice locale.
Cele 26 de ținte din România, majoritatea aeroporturi:
1. Satu Mare, în zona aeroportului
2. Arad, în zona aeroportului
3. Timișoara, în zona aeroportului (Giarmata-Vii)
4. Carasebeș, în zona aeroportului
5. Turda, în zona unității militare
6. Sibiu, în zona aeroportului
7. Brașov, în zona fabricii de avioane (Platforma Coresi)
8. Ghimbav, în zona industrială, aproape de actualul Aeroport Internațional Brașov
9. Bacău, în zona aeroportului și a platformei industriale
10. Tecuci, în vestul orașului, în zona aerodromului
11. Focșani, în zona fostului aerodrom, lângă ANL Democrației
12. Ianca (Brăila), la fostul aerodrom militar
13. Buzău, în zona militară din sub-vestul orașului
14. Năvodari, în zona de sud, lângă Mamaia Sat (în apropiere se construiau Combinatul de Îngrășăminte Chimice și Combinatul Petrochimic Midia)
15. Mihail Kogălniceanu, la Aeroportul Internațional Constanța
16. Borcea, Călărași, la actuala Bază 86 Aeriană Fetești
17. Alexeni, la aerodromul de lângă Urziceni
18. Zilișteanca (sat în comuna Poșta Câlnău din județul Buzău, însă pe hartă apare în județul Prahova, în apropiere de Vălenii de Munte)
19. Târgșoru Nou, la vest de Ploiești și de aerodromul Strejnic
20. Titu, în zona unității militare Boteni (Regumentul 64 Parașutiști)
21. Balaci, Teleorman, lângă aerodromul Siliștea-Gumești
22. Caracal, la baza militară Deveselu
23. Craiova, în zona aeroportului
24. Otopeni, la aeroport
25. București, la aeroportul Băneasa
26. București, la fostul aerodrom Pipera
România putea fi însă afectată și de eventuale lovituri nucleare asupra unor ținte aflate în apropierea granițelor: Berettyoujfalu, Debrecen (Ungaria), Khust, Cernăuți, Izmail (Ucraina), Dobric, Balcic, Kameneț, Montana (Bulgaria). De remarcat că Iugoslavia condusă la acea vreme de Tito nu era vizată de lovituri nucleare.
Sursa: stiripesurse.ro
