Alin Petrache și-a depus demisia din funcția de președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, luni, în cadrul Ședinței Comitetului Executiv al COSR, informează site-ul oficial al forului olimpic.
Alin Petrache și-a depus demisia pentru neîndeplinirea obiectivului la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.
„Având în vedere că Echipa Olimpică a României nu a reușit, la Jocurile Olimpice de la Rio, să își îndeplinească obiectivul asumat de Comisia Tehnică și federațiile naționale (6-8 medalii), și așa cum am anunțat deja că voi face, astăzi (luni) mi-am depus demisia din funcția de președinte al COSR în fața Comitetului Executiv, care va urma pașii statutari pentru preluarea prerogativelor. Regret enorm că nu le-am putut oferi românilor medaliile și rezultatele pe care și le doreau. Știu că am făcut tot ce a depins de mine în ultimii doi ani, dar din păcate criza sportului românesc este una profundă și care nu poate fi rezolvată cu soluții de moment”, a declarat Alin Petrache în fața Comitetului Executiv.
Referitor la chestiunea legată de disfuncționalitățile echipamentului sportiv de la Rio, Petrache și-a exprimat ”încrederea totală în instituțiile statului că își vor face datoria cu prisosință”. ”Aștept finalizarea anchetei organelor abilitate, dar și pe cea internă a COSR. Toată lumea trebuie să înțeleagă că sportul românesc este fix pe locul în care s-a văzut la Rio”, a spus Petrache.
El a precizat că niciodată nu a ținut la funcții sau la anumite poziții, indiferent de importanța acestora.
„Consider că, demonstrez, din nou, că nu am ținut niciodată la funcții sau la anumite poziții, indiferent de importanța acestora. Rămân același manager sportiv onest, care spune ce gândește, indiferent cât de urât sună adevărul uneori și care își respectă cuvântul. Cred în continuare că proiectul meu, România Olimpică 2014-2024, este un program care poate revitaliza sportul românesc. Cred că avem nevoie de un Acord Național pentru Sport pentru următorii 20 de ani. Am convingerea că sunt necesare și alte ingrediente precum echipa, fair-play-ul, respectul, solidaritatea și patriotismul, valori demult uitate în societatea românească. Ca să evităm orice speculație de presă și ca să fie clar pentru toți editorialiștii care își mai aduc aminte de sportul românesc la fiecare insucces al acestuia, nu doresc să mai candidez pentru vreo funcție în cadrul COSR la următoarele alegeri. Le mulțumesc tuturor colegilor din fenomenul sportiv care au sprijinit ideile mele și care mi-au fost alături în această perioadă, dar și familiei mele căreia i-am putut dedica mai puțin timp în contextul implicării mele în fenomenul olimpic”, a mai spus fostul președinte al COSR în finalul alocuțiunii sale.
România a participat cu 96 de sportivi și 7 rezerve la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, în perioada 5-21 august, și a cucerit cinci medalii — una de aur, una de argint și trei de bronz.
Aurul a fost adus de echipa feminină de spadă (Simona Gherman, Simona Pop, Ana-Maria Popescu, Loredana Dinu), argintul a fost obținut de tenismenii Florin Mergea și Horia Tecău la dublu masculin, bronzul a fost luat de Gabriel Sîncrăian la haltere (cat. 85 kg), de canotoarele de la 8+1 (Roxana Cogianu, Ioana Strungaru, Mihaela Petrilă, Iuliana Popa, Mădălina Bereș, Laura Oprea, Adelina Boguș, Andreea Boghian și Daniela Druncea) și de Albert Saritov (lupte libere, cat. 97 kg).
Tricolorii au mai reușit, de asemenea, o clasare pe locul 4 (gimnastul Marian Drăgulescu la sărituri), trei locuri cinci (Corina Căprioriu — judo, cat. 57 kg, luptătorul de greco-romane Alin Alexuc — cat. 98 kg și sabrerul Tiberiu Dolniceanu), un loc 6 (gimnastul Andrei Muntean la paralele), două locuri șapte (judoka Andreea Chițu — cat. 52 kg, gimnasta Cătălina Ponor — bârnă) etc.
România a avut cea mai slabă clasare în clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice după al doilea război mondial, locul 47.
Trendul descendent al sportului românesc se menține după locul 14 la Atena, 17 la Beijing și 27 la Londra. Cea mai bună clasare a României la o ediție a Jocurilor Olimpice a fost în 1984, la Los Angeles, locul al doilea, urmată de un loc 5 la Montreal, în 1976, și locul 6 la Moscova, în 1980.
Sursă:AGERPRES
