România nu are o strategie națională de sănătate reproductivă, în condițiile în care înregistra în 2015 un număr de 34 sarcini la 1.000 de adolescente pe segmentul de vârstă 15-19 ani, locul 2 după Bulgaria, iar la segmentul sub 15 ani România ocupă locul 1.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple, de la lipsa educației reproductive la sărăcie și risc de excluziune socială (în România – 49,2% dintre copii experimentează deprivare materială severă, în condițiile în care media UE este de 26%). Situație socio-demografică amintită atrage după sine cea mai mare mortalitate materno-fetală și infantilă din Europa (sarcina și nașterea reprezentând în România a doua cauză de mortalitate la adolescente).
Pe lângă aceasta, vorbim de numărul în creștere al copiilor abandonați în maternități, de creșterea ratei abandonului școlar și alterarea indicilor de dezvoltare socio-umană. Jumătate din sarcinile la adolescente se încheie prin avort, la cerere sau cu indicație medicală. 1 din 5 sarcini în România sunt evaluate medical pentru prima dată în momentul nașterii, reprezentând sarcini nemonitorizate.
Adrian Wiener, senator USR Arad: „În strategia Națională de Sănătate 2014-2020, există numai referiri la Direcții de Acțiune și Măsuri incidente ‘scăderii numărului de sarcini nedorite și a mortalității prin avort’. Printre aceste măsuri, inventariem consolidarea capacităţii de management a programului la nivel central, accesul la produsele contraceptive gratuite pentru populația vulnerabilă şi ţintirea mai bună a acestei populații cu sprijinul asistenţei medicale comunitare, creşterea nivelului de cunoştinţe privind sănătatea reproducerii la adolescenţi, creşterea acoperirii teritoriale cu furnizori de servicii integrate de planificare familială/sănătatea reproducerii, creşterea gradului de conştientizare şi informare a populaţiei privind opţiunile reproductive – inclusiv prin soluţii ITC moderne, dezvoltarea activităţii cabinetelor/centrelor de planificare familială prin acordarea de noi competenţe şi servicii în domeniul sănătăţii reproducerii. Conform singurului Raport anual de implementare a Strategiei (pe anul 2015) indicatorii și obiectivele sunt relativ staționare, iar mijloacele de intervenție efectivă sunt extrem de precar sumarizate. Situaţia prezentă este alarmantă, drept pentru care am interpelat pe ministrul Sănătăţii dacă, printre obiectivele mandatului dumneaei, se află și elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de Sănătate Reproductivă, evident una inter-sectorială, cu obiective clare și monitorizate, pentru ameliorarea situației de fapt. În sprijinul necesității unei asemenea strategii pot aminti experiența Marii Britanii, care după implementarea unei astfel de strategii, axată în principal pe educație, a înjumătățit numărul sarcinilor la adolescente.”
