Senatorul arădean al Uniunii Salvați România a expus în cadrul unei declarații politice susținută în Parlament caracterul ineficient, discreționar și electoralist al sistemelor de asigurări și protecție socială din România.
Tratatul Uniunii Europene prevede la Articolul 3: “Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția socială”. În același spirit, Pilonului European al Drepturilor Sociale (inițiativă lansată de președintele Juncker și adoptată de Consiliul UE la 23 octombrie 2017) cuprinde 20 de principii și drepturi privind echitatea și funcționarea adecvată a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, în perspectiva îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă în statele membre UE. România se angajează să protejeze persoanele aflate într-o situație de sărăcie și să le asigure necesarul zilnic într-un mod nearbitrar și coordonat. Strategia Europa 2020 prevede măsuri active pentru reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie și cu risc de excluziune socială cu peste 20 de milioane de oameni. România are și ea obiectivul de scoatere a peste 560.000 de oameni din pragul sărăciei.
În ciuda creșterii economice, disparitățile sociale în România se accentuează. Acest fapt denotă o creșterea economică ce nu este incluzivă, adică cea care ”crează oportunități pentru toate segmentele populației și care distribuie echitabil beneficiile creșterii prosperității, în termeni monetari și nonmonetari”. Creșterea economică din România este însoțită de o accentuare constantă a inegalităților veniturilor, ceea ce denotă caracterul de economie emergentă a României. Indicele Inegalității Veniturilor (raportul dintre veniturile primilor 20% față de ultimii 20%) a crescut de la 6,7 în 2009 la 7,2 în 2016, fiind cel mai mare din UE, unde media este de 5,1. 20% dintre români beneficiază de 80% din venituri. Această situație se regăsește și în sistemul de pensii unde 100.000 de beneficiari de pensii speciale însumează venitul a 4 milioane de pensionari obișnuiți.
România se află din punctul de vedere al cheltuielii cu Protecția Socială (15,4 EUR per capita în 2014) pe ultimul loc în UE (media – 28,6 Euro per capita). În ceea ce privește accesul la serviciile de bază, inechitățile sunt la fel de marcate. Astfel, doar 2% din elevii din mediul rural devin absolvenți ai învățământului superior, iar accesul la sănătate este profund inegal, existând peste 600 de localități în mediul rural care nu au medic de familie și ai căror locuitori nu au astfel acces la medicina primară. 1 din 5 sarcini în România este evaluată medical pentru prima oară în momentul nașterii, 14% dintre români nu au nici o formă de asigurare medicală, în cadrul populației rome acest procent ajungând la 50%. Sistemul Asigurărilor Sociale din România, rămâne din păcate un instrument electoralist, de fidelizare a grupurilor sociale vulnerabile, dependente de prestația socială.
