Fizicianul american Murray Gell-Mann, cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului şi a primit Premiul Nobel în 1969, a decedat la 24 mai, la vârsta de 89 de ani, a anunţat duminică California Institute of Technology (Caltech), citat de AFP.
Considerat unul dintre cei mai importanţi fizicieni ai secolului XX, Murray Gell-Mann a formulat în anii ’60, alături de compatriotul său George Zweig, o nouă teorie potrivit căreia particulele subatomice – protonii şi neutronii – sunt compuşi din particule şi mai mici. Aceste sub-particule au fost numite „quarcuri”, termen inspirat de o propoziţie din romanul ”Finnegans Wake”, de James Joyce: ”Three Quarks for Muster Mark!” (Trei quarcuri pentru domnul Mark!).
Ulterior, experimentele au confirmat existenţa quarcurilor, care au devenit una dintre bazele fizicii cuantice.
Quarcurile continuă să se afle în centrul cercetărilor fizicienilor la ora actuală, în special a celor implicaţi în proiectul Large Hadron Collider (LHC) al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), cel mai mare accelerator de particule din lume, situat la graniţa franco-elveţiană.
În 1961, Gell-Mann a stabilit o nouă clasificare a particulelor elementare în grupuri de opt, în funcţie de caracteristici precum sarcina electrică sau rotaţia. Numită ”Cale octuplă”, teoria i-a adus în 1969 Premiul Nobel pentru Fizică.
Născut în New York 15 septembrie 1929, Murray Gell-Mann a fost convins de tatăl său să studieze fizica, ştiinţă care însă nu îl încânta. „Acesta a fost singura materie la care nu m-am descurcat în liceu, pe care am urât-o”, a declarat fizicianul citat pe site-ul Caltech. „Apoi, după ce am ales fizica, a început să-mi placă. Am descoperit că tatăl meu avusese dreptate (…) Mecanica cuantică şi relativitatea erau lucruri minunate”, a mărturisit el.
Gell-Mann a obţinut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) în 1951 şi a devenit profesor la Caltech în 1955 unde a activat până la retragerea sa, în 1993.
”Doctor Gell-Mann a avut această viziune clară şi această perspicacitate penetrantă, care i-au permis să observe volume mari de date din experimente şi să le dea un sens”, a comentat profesorul Hirosi Ooguri, director al Institutului Walter Burke de la Caltech, într-un necrolog publicat pe site-ul universităţii. ”El a deschis o nouă paradigmă în fizica particulelor”, a adăugat Ooguri.
Sursa: agerpres.ro
