Recolta de porumb va înregistra pierderi mari în acest an, de peste 30%, din cauza secetei, iar la floarea-soarelui vor depăşi 25%, situaţia din agricultură din punct de vedere al producţiilor agricole fiind mult mai rea decât anul trecut, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
„Pe porumb vom avea mari pierderi în acest an. Dacă discutăm de judeţele din sudul României, judeţele cele afectate de secetă, nu depăşim o tonă de porumb la hectar. Sunt colegi care au avut doar 50 kg/hectar chiar şi 10 kg/hectar, practic doar au eliberat terenul. În opinia mea, la porumb pierderile vor fi mai mari de 30%. Nici la floarea-soarelui nu stăm foarte bine. Se recoltează în prezent, dar cred că vor fi şi aici pierderi mai mari de 25%. În sudul României aceste culturi au dispărut, s-au recoltat deja”, a precizat preşedintele LAPAR.
Acesta susţine că probleme mari au fost anul acesta şi la culturile de fasole, mazăre şi soia, iar România a ajuns chiar să importe 45.000 de tone de fasole din Egipt.
„Din păcate, la floarea-soarelui mai avem o mare problemă, pentru că nu respectăm asolamentul. România nu poate să susţină mai mult de 600.000 de hectare de floarea-soarelui, dacă e să respectăm asolamentul, dar ţinând cont că n-avem nici industrie, nu avem nici cerere pe plantele textile. Nu prea mai facem nimic, dacă am stricat industria. Nici măcar fasole nu mai producem. Am importat 45.000 de tone de fasole din Egipt. Şi la mazăre am avut mari probleme anul acesta, care este o cultură fixatoare de azot, iar la soia unde nu a fost irigat nu discutăm de producţii. Cam asta este imaginea agriculturii din România în prezent din punct de vedere al producţiilor”, a explicat Nicu Vasile.
În privinţa recoltei de grâu obţinută anul acesta, liderul LAPAR a subliniat că în zonele unde au fost precipitaţii producţiile au fost bune, nu şi în sudul României, în zona Bărăganului, unde a plouat foarte puţin.
„Pe zona de vest producţiile au fost bune, pentru că am avut precipitaţii, dar pe zona de sud au fost probleme cu seceta. Dacă discutăm de sudul României unde aveam o medie multianuală de 500 litri de apă pe metru pătrat, anul acesta n-am ajuns în anumite zone nici măcar la 120 de litri. Este al patrulea an consecutiv de secetă în zona Bărăganului”, a menţionat reprezentantul agricultorilor.
Pe de altă parte, preşedintele LAPAR a menţionat că pe zona de irigaţii trebuie abordate şi alte tipuri de investiţii dacă vrem să ne dezvoltăm, respectiv irigaţiile din puţurile de adâncime, sisteme de irigaţii din lacuri şi din bazine de acumulare.
„Dacă discutăm de irigaţii ar trebui să vorbim şi despre aceste bazine de acumulare a apei. Mă uitam la unguri şi ei vor să ajungă la acumulări de apă de un milion de metri cubi. Noi n-avem deloc. Din punctul meu de vedere ar trebui să abordăm şi această problemă: irigaţiile din puţurile de adâncime versus sistem de irigaţie din lacuri şi din râuri. În România, până în anii ’90, tot ceea ce însemna sistem de irigaţie avea triplu rol: hidrotehnic, energetic şi de irigaţii pentru agricultură. Acum nu mai discutăm lucrul acesta. De asemenea, energia am dat-o pe zona solară, ceea ce nu este ok. După cum ştiţi am învăţat la şcoală de incidenţa razelor solare, că de fapt temperatura nu o dă soarele, o dă pământul. Eu dacă vin cu oglinzile acestea, pământul ce mai este? Este un filtru pentru radiaţiile solare. Le păstrează în pământ, după care emite căldura şi toate celelalte lucruri în atmosferă. Deci eu vin cu panourile acestea solare şi dau în atmosferă toate aceste radiaţii şi încă nu discutăm despre încălzire globală”, a explicat el.
Potrivit sursei citate, fragmentarea terenurilor agricole este una dintre principalele probeleme ale agriculturii româneşti, iar fermierii nu pot face comasare, schimburi de terenuri, pentru a putea face investiţii şi a se dezvolta, scrie agerpres.ro.
