România are cel mai mare risc de sărăcie din UE atât în rândul tinerilor (0-17 ani), cât și la grupele de vârstă 18-24 ani, 25-49 ani și 50-64 ani. Doar la seniori Bulgaria ne depășește, arată datele Statisticii. INS măsoară anual „deprivarea materială”, adică lipsurile resimțite de fiecare dintre noi. La nivel european, Eurostat compilează datele din economiile UE și apoi face clasamente.
Din punct de vedere al deprivării, lucrurile stau foarte bine în Danemarca, Luxemburg, Cehia, Austria, Suedia şi Ţãrile de Jos, unde 71-77% dintre persoane nu aveau nicio problemă de natură economică. Mai prost stau în Croaţia, Bulgaria, România ṣi Grecia unde persoanele deprivate aveau ponderi de 62-68%.
Din totalul de 27 de state membre ale Uniunii Europene, 14 state (Irlanda, Estonia,Malta, Polonia, Franţa, Slovenia, Belgia, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Cehia, Austria, Suedia, Ţările de Jos) au avut un nivel relativ al persoanelor deprivate economic inferior mediei Uniunii, cu valori cuprinse între 0,7 puncte procentuale (Irlanda) şi 20,0 puncte procentuale (Ţările de Jos).
Odată cu creşterea numărului de probleme din acest tip al deprivării materiale, ponderea persoanelor afectate scade. Cele mai ridicate ponderi se regăsesc la persoanele afectate de una sau două probleme economice ce nu pot fi eliminate din cauza resurselor băneşti insuficiente.
Pe ansamblul Uniunii Europene 73,3% din persoanele aflate în stare de deprivare acuză una sau două probleme de natură economică.
Persoanele care au mai mult de trei probleme economice deţin în general o pondere relativ mică şi chiar foarte mică (la grupa de 5 probleme). Excepţie de la această tendinţă fac Bulgaria ṣi Grecia – state care au ṣi un număr relativ mai mare de persoane în stare de deprivare materială.
Cea mai răspândită problemă între cetăţenii UE a fost că nu își permit să plătească o săptămână de vacanţă pe an, peste 3 din 11 cetăţenii ai Uniunii având această problemă.
Sub acest aspect cel mai puţin afectate sunt persoanele din Suedia (9,7%), Luxemburg (11,4%), Danemarca (12,3%), Finlanda (12,6%) etc. şi cel mai mult sunt din România (56,1%), Grecia (53,1%), Croaţia (49,4%) şi Cipru (42,6% ).
Un alt element de deprivare economică cu o pondere însemnată, care preocupă cetăţenii Uniunii Europene, îl constituie imposibilitatea, din punct de vedere financiar, de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute. Proporţia pe ansamblu este de 32,5%, iar ţările plasate în cele două extreme sunt Grecia (50,7%) şi respectiv Malta (16,3%). Din acest punct de vedere România cu 47,3% are o situaţie apropiată de cea a Croaţiei ṣi a Letoniei.
Deprivarea materială şi socială
Persoanele aflate în stare de deprivare materială şi socială în Uniunea Europeană sunt în proporție de 12,7%. România alături de încă 7 state (Bulgaria, Grecia, Ungaria, Lituania, Spania, Letonia şi Franţa) prezintă pondere superioară mediei europene, cu diferenţe relative cuprinse între 0,8 puncte procentuale (Franţa) şi 26,2 puncte procentuale (România).
Imposibilitatea pentru unele persoane de a achiziţiona un autoturism personal, din cauza resurselor băneşti reduse, este un fapt real în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, dar diferenţele sunt destul de mari. Statele cu cele mai ridicate niveluri relative, în afara României (23,5%) au fost Bulgaria (14,7%), Letonia (13,4%) şi Ungaria (12,2%). Mult mai accesibilă persoanelor din Cipru, Italia, Malta, Slovenia, Luxemburg, Franţa şi Polonia – unde proporţia persoanelor care nu-şi pot permite un autoturism personal nu depăşeşte 4%.
Ponderea persoanelor care nu îşi permit înlocuirea mobilei uzate a fost în Uniunea Europeană de 22,1%. Suedia (5,8%), Austria (6,2%) şi Finlanda (8,6%) sunt state în care ponderea persoanelor care nu pot să îşi permită. La polul opus, Grecia cu 53,3% şi România cu 52,3% au cea mai mare pondere a persoanelor care nu îşi pot permite înlocuirea mobilei uzate
