Așa-zisa reformă a pensiilor de serviciu, care îi vizează în principal pe magistrați și care ar fi „jalon” în PNRR, a fost adoptată de Parlament, dar atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest caz intervine și Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, care susține ideea neconstituționalității legii, printr-un „amicus curiae” transmis Curții.
FJR aduce în atenția instanței de contencios constituțional trei argumente majore care țin atât de angajamentele internaționale ale României, cât și de jurisprudența CJUE și trafiția sistemului judiciar din România. Primul argument pornește de la un principiu enunțat de Comisia de la Veneția, scrie stiripesurse.ro.
„[…] În ceea ce privește vârsta de pensionare, Comisia de la Veneția a exprimat critici dure cu privire la reducerea vârstei de pensionare atunci când acest lucru se aplică judecătorilor în funcție, dar nu există nicio obiecție, în principiu, pentru creșterea vârstei de pensionare în cazul în care judecătorii în funcție își păstrează posibilitatea să se retragă conform regulilor actuale.” (CDL-AD(2018)028, Avizul privind aranjamentele constituționale și separarea puterilor și independența sistemului judiciar și de aplicare a legii din Malta, §42).
Cu alte cuvinte, Comisia de la Veneția, pornind de la principiul așteptării legitime care se aplică magistraților în funcție, precizează că afectarea statutului judecătorilor și procurorilor poate viza doar următoarele generații. Dacă o creștere a vârstei de pensionare ar viza doar magistrații care urmează să intre în profesie, modificarea s-ar aplica peste 25 de ani. Deși orizontul pare unul îndepărtat, alternativa ar fi imposibilitatea constituțională de a opera asemenea modificări.
