Un proverb italienesc spunea demult că „dintre cei doi care se ceartă, al treilea se bucură”.
Se pare că aceasta este și cazul cu care se confruntă în momentul actual părțile implicate în situația fără sfârșit dintre clubul nostru UTA, Gheorghe Falcă și investitorii, care teoretic ar urma să contribuie exponențial la bunul mers al echipei în Liga 1.
Mai practic, miercurea trecută a avut loc, la Primăria Arad, o întâlnire la care au participat, Alexandru Meszar, Marius Grada din partea grupului de investitori, Radu Buda, unul dintre avocații grupului de investitori, Dan Proca, președintele Suporter Club UTA și desigur marele „negociator” al Aradului Călin Bibarț.
În urma acestei întâlniri, a părut că s-a găsit soluția finală, iar prințul pe cal alb reușește să aducă „happy ending-ul” acestui basm întortochiat.
Dar noi trăim o viață departe de una de basm, iar ce nu înțelege lumea este că autoritatea lui Călin Bibarț în Primărie și partid tinde asimtotic către zero, motiv pentru care suporterii ar trebui să se bucure de reluarea unor negocieri mai puțin timp decât a fost Mircea Geoană președinte.
Pe Călin Bibarț nici măcar portarul din Primărie nu-l ascultă, dar el vorbește de UTA și de presupusa putere de a repune negocierile dintre clubul UTA și investitori pe picioare.
Călin Bibarț încearcă să joace aceeași plachetă ca înainte de alegeri: el este diferit față de colegii săi, el vrea binele tuturor, el este „the good guy”, în timp ce restul sunt răi.
În mod franc, nu este nimic mai mult decât un joc de imagine, el nedorind să rezolve practic nimic, pentru că faptele de care a dat dovadă față de UTA, îl contrazic.
Cred că trebuie să reamintesc arădenilor că recepția stadionului UTA, cu toate problemele sale (gazon, fațadă, instalație electrică etc.) s-au finalizat în timpul mandatului său de primar.
Atunci când s-a făcut recepția, rolul administrației pe care el o conducea era să verifice temeinic lucrările, fapt ce nu s-a întâmplat, iar consecință ne stă faptul că astăzi avem un stadion cu multe probleme, care puteau fi evitate dacă promisiunile ar fi fost cu adevărat onorate.
De altfel, Clubul UTA plătește chirie către RECONS atât pentru folosirea Stadionului „Francisc Neuman”, cât și pentru terenurile de antrenament, ceea ce este o absurditate.
Călin Bibarț, dacă ar susține UTA așa cum o declară în interviuri, prin Primăria Municipiului Arad, ar fi trebuit să suporte toate costurile ce țin de funcționarea stadionului, la fel cum o făcea odinioară.
Dar realitatea este că, dacă ar fi după el, Clubul UTA n-ar primi nici un ban anul acesta, iar echipa ar fi tratată în același mod cum tratează problema iluminatului public pe timp de seară, când lămpile stradale se aprind cu o oră mai târziu în fiecare zi, pentru a realiza o economie absurdă.
Pentru Călin Bibarț sportul și cultura sunt doar o povară de care s-ar debarasa instantaneu dacă nu ar exista o potențială leziune electorală pentru domnia sa.
Astfel, Călin Bibarț și politica lui nu sunt cu nimic diferit față de cea a „Unchiului Vova” de la Bruxelles și a prietenilor săi.
Personal, pentru binele clubului, chiar m-aș bucura ca Bibarț să reușească o mediere reală între UTA și investitori, care sa fie o reușită pentru toata lumea, însă sunt circumspect vis-a-vis de capacitatea primarului de a realiza acest lucru.
Până la urmă, Călin Bibarț este doar o formă fără fond în domeniul politicii și se pare că tot la „Unchiul Vova” de la Bruxelles se pare că află pâinea și cuțitul.
Dorian Curcanu,
Consilier local
