În ultimele 3 luni ale anului trecut (faţă de trimestrul III 2020), costurile orare ale angajatorilor cu salariații au crescut la majoritatea activităţilor economice, au transmis vineri oficialii Institutului Național de Statistică, conform hotnews.ro. Cele mai semnificative creşteri au fost în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%). Cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).
La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%). Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%.
Trimestrul IV 2020 comparativ cu trimestrul IV 2019
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut la majoritatea activităţilor economice.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative1 (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).
Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgență/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă (conform prevederilor Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii trimestriali ai costului forţei de muncă). În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activității în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.
INS reamintește faptul că în trimestrul I 2019 întreaga serie de date (2000-2018) a fost recalculată prin modificarea anului de referinţă din 2012 în 2016.
