Furnizori de energie şi de nutrimente importante pentru menţinerea sănătăţii, carbohidraţii se consumă diferit în funcţie de vârstă, activitate şi afecţiunile de care suferim. Pentru persoanele diabetice, medicul va coordona numărul de carbohidraţi cu medicaţia.
Unele dintre principalele nutrimente de care are nevoie organismul, alături de proteine şi lipide, carbohidraţii includ zaharurile, fibrele şi amidonoasele. Doza zilnică recomandată de carbohidraţi, pentru un adult, este de aproximativ 130 g, dar aceştia nu trebuie consumaţi toţi la o singură masă, ci e indicat să fie împărţiţi de-a lungul zilei, conform experţilor. Medicul curant stabileşte cantitatea de carbohidraţi necesară.
Cantitatea diferă pentru fiecare persoană
Dacă o persoană sănătoasă poate consuma carbohidraţi într-o cantitate cuprinsă între 45 şi 65% din totalul caloriilor, pentru diabetici nu s-a stabilit clar o cifră anume. Ce funcţionează la o persoană nu funcţionează la toate, spun medicii, cert este că fiecare trebuie să obţină suficienţi carbohidraţi pentru a suplini nevoile organismului în ceea ce priveşte energia, vitaminele, mineralele şi fibrele. Persoanele sedentare, de exemplu, ar trebui să-şi îndrepte consumul spre limita de jos (45%).
Medicul diabetician sau dieteticianul învaţă pacientul diabetic ce carbohidraţi să consume, cât de mulţi şi în ce momente ale zilei, în funcţie de greutatea persoanei, a medicamentelor pe care le ia, a nivelului de activitate şi a ţintei spre care se tinde în ceea ce priveşte valoarea glicemiei.
La ce ajută numărul carbohidraţilor
Prin atenţia acordată cantităţii de carbohidraţi consumată zilnic, glicemia este păstrată în limitele normale (pentru persoanele cu diabet de tip 1 sau 2, limitele acceptate ale glicemiei înainte de masă sunt între 72 şi 126 mg/dl). În acest fel, se previn complicaţiile diabetului, precum bolile renale, orbirea şi afecţiunile vaselor de sânge, care pot duce la accident vascular cerebral, atac de cord sau amputaţii.
Citeşte etichetele produselor
Pentru alimentele ambalate din comerţ, e important să citeşti valorile nutriţionale de pe etichetă, unde scrie câte grame de carbohidraţi conţine produsul respectiv. Pentru restul alimentelor, e bine să-ţi faci o listă cu cele pe care le consumi de obicei şi cu numărul carbohidraţilor pe care îi conţin la suta de grame, de exemplu. Carbohidraţii sănătoşi (cerealele integrale, fructele, leguminoasele, anumite legume) furnizează energie, nutrimente şi fibre, care previn constipaţia şi scad colesterolul. Carbohidraţii nesănătoşi (băuturile dulci acidulate din comerţ, îngheţata, prăjiturile, gogoşile, bomboanele, pâinea albă, chipsurile şi cartofii prăjiţi) au nutrimente mult mai puţine sau deloc, conţin zahăr adăugat şi au foarte multe calorii.
Cantitatea de aliment — Cantitatea de carbohidraţi
100 g zahăr alb–100 g carbohidraţi
100 g zahăr brun–97 g carbohidraţi
100 g prune uscate–64 g carbohidraţi
100 g pâine albă–51 g carbohidraţi
100 g chipsuri–50 g carbohidraţi
100 g pâine integrală–40 g carbohidraţi
100 g tort de ciocolată–40 g carbohidraţi
100 g cartofi prăjiţi–38 g carbohidraţi
100 g orez alb fiert–28 g carbohidraţi
100 g paste integrale fierte–27 g carbohidraţi
100 g orez integral fiert– 23 g carbohidraţi
100 g banane –23 g carbohidraţi
100 g porumb fiert–21 g carbohidraţi
100 g cartofi fierţi–20 g carbohidraţi
100 g linte fiartă–20 g carbohidraţi
100 g mazăre fiartă–16 g carbohidraţi
100 g fasole fiartă–13 g carbohidraţi
100 g mere–12 g carbohidraţi
100 g portocale–12 g carbohidraţi
100 g gem de caise fără zahăr–8 g carbohidraţi
Sursa: clicksanatate.ro
