În ultimii ani, autorităţile locale din comunele şi oraşele judeţului au încercat şi într-o oarecare măsură au şi reuşit să extindă reţelele de apă potabilă. Fie că vorbim de proiecte luate de la zero, fie că vorbim de extinderi ale unor reţele deja existente, edilii au încercat să crească nivelul de trai în propriile unităţi administrativ teritoriale.
Sunt cazuri şi cazuri. Unii au reuşit, alţii mai puţin, însă situaţia generală este una relativ bună.
Oamenii folosesc apa de la cişmele, în situaţiile în care reţeaua de apă din localitatea respectivă nu este extinsă. Dacă oamenii au apă de la reţea, nu sunt nevoiţi să apeleze la cişmele, întrucât folosesc apa potabilă furnizată de Compania de Apă.
Acolo unde reţele de apă au fost introduse în urmă cu ceva ani de zile, proiectele au presupus şi realizarea unor cişmele stradale. Compania de Apă, atunci când a preluat reţelele, adică după recepţionarea lucrărilor de către primării, a preluat şi cişmelele. Văzând că nu sunt rentabile, le-au dat înapoi unităţilor adminsitrativ terioriale, însă de aici se naşte o poveste cu cântec. Dacă o primărie decide că locuitorii au nevoie de apă la cişmele, anunţă Compania de Apă, cea care, bineînţeles contracost, furnizează apă. Dacă nu, nu, iar cişmelele devin nişte piese de decor stradal.
Dacă un primar a fost mai leneş şi nu a reuşit să atragă fonduri pentru extinderea reţelei de apă, se va folosi în continuare de cişmele.
Fostul consilier judeţean Adrian Butunoi (PRO România), atrage atenţia asupra situaţiei din comuna Şeitin. Acesta spune că la ora actuală, aproximativ 50% din comună este racordată la reţeaua de apă, asta din cauza faptului că de ani bni reţeaua nu a mai fost extinsă, deşi se impunea acest lucru. „Se folosesc excesiv cişemelele stradate, din cauza faptului că reţeaua de apă este slab dezvoltată. Există un proiect pentru extinderea reţelei de apă potabilă, însă acesta nu a fost pus în practică. Acest fapt, descris anterior, duce la cheltuieli mari pentru bugetul comunei noastre. Era mai simplu să fie extinsă reţeaua de apă, oamenii să se racordeze şi fiecare să plătească ceea ce a consumat. Cei care nu beneficiază de reţeaua de apă sunt nevoiţi să apeleze la aceste cişmele şi astfel cresc cheltuielile din bugetul local, adică din banii tuturor. Promisiuni electorale au tot existat, însă rezulatele s-au lăsat aşteptate”, spune Adrian Butunoi.
Acesta mai afirmă că este mult mai simplu să fie atrase fonduri externe, de la Consiliul Judeţean, Guvern sau chiar fonduri europene nerambursabile pentru a extinde reţeaua de apă decât să se continue în actualul sistem, care presupune cheltuieli mult mai mari din bugetul local.
