3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea cu prețul sub 30 de RON, au fost retrase de pe piața din România începând din anul 2015, anunța Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România. Reprezentanții asociației avertizează că „dacă nu se rezolvă problema clawback-ului, vom asista la o situație fără precedent în ceea ce privește disponibilitatea medicamentelor generice, precum și la închiderea unor linii de producție”.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România consideră că taxa clawback, care a ajuns la 26,49%, este la un nivel „total nesustenabil pentru medicamentele generice”.
„Producătorii de medicamente generice plătesc, nu numai o taxă injustă pentru un consum pe care nu l-au generat, ci și o taxă clawback crescută, ce ajunge la peste 37% la medicamentele cu preț accesibil. Este o situație fără precedent în spațiul Uniunii Europene, ca medicamentele generice să fie penalizate de o taxă atât de mare. Din anul 2015, taxa clawback s-a dublat, acești ani fiind pierduți pentru România, deoarece taxa a afectat capabilitățile de investiții ale producătorilor si disponibilitatea medicamentelor ieftine pentru pacientii romani”, afirmă reprezentanții producătorilor de medicamente.
Producătorii de medicamente atrag atenția că, din anul 2015 până în prezent, au fost retrase din piață circa 3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea cu prețul sub 30 de RON: „Dacă nu se rezolvă problema clawback-ului, vom asista la o situație fără precedent în ceea ce privește disponibilitatea medicamentelor generice, precum și la închiderea unor linii de producție. Producătorii de medicamente generice din România nu mai pot susține taxa clawback. Pe lângă consecințele socio-economice, taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preț, cresc gradul de dependență a României față de importurile de medicamente, de obicei cu prețuri mult mai mari față de medicamentele care au dispărut de pe piață. Nu există o mai mare dovadă a lipsei de predictibilitate fiscală, decât faptul că CNAS nu pare să fie în măsură a da detalii, cu atât mai puțin a proba, corectitudinea/realitatea datelor transmise referitoare la clawback.”
Sursa: hotnews.ro
