Lacul Roopkund, din nordul Indiei, îi intrigă pe arheologi de ani de zile. Cercetătorii au descoperit sute de schetele umane în acest ochi de apă din munții Himalaya. Până de curând, oamenii de știință credeau că este vorba despre rămășițele unor persoane care au decedat în timpul unui singur eveniment. Numai că un studiu recent a dat peste cap această teorie, iar misterul se adâncește și mai mult, scrie The New York Times.
Lacul Roopkund este situat la 5.029 de metri altitudine, în nordul Indiei, statul Uttarakhand, în inima munților Himalaya. Lacul nu are decât 40 de metri diametru și când nu este înghețat, se zăresc sub apele nu prea adânci stânci masive. La prima vedere, nimic nu-l deosebește de celelalte lacuri montane ale regiunii. Totuși, de zeci de ani acest loc îi intrigă pe cercetători.
Sute de schelete umane – în jur de 800 – au fost descoperite în apele lacului, iar vara, gheața care se topește eliberează noi oseminte. Tocmai de aceea a fost botezat și „lacul cu schelete”.
Ce căutau strămoși ai grecilor în Himalaya acum câteva secole?
Cercetători germani, americani și indieni au făcut diverse analize pe 38 de schetele găsite în lac. Concluziile studiului lor arată că „scheletele au ajuns acolo în mai multe momente diferite, la diferență chiar și de 1.000 de ani”.
Asta au revelat analizele realizate cu Carbon 14, metoda de datare cea mai cunoscută și cea mai utilizată în arheologie de mai bine de 60 de ani.
Și nu este singurul lucru surprinzător constatat de acest studiu. Testele ADN arată că 23 dintre cele 38 de schelete analizate reprezintă resturile unor femei și bărbați originari din subcontinentul indian. Acestea sunt și cele mai vechi oseminte. Dar cele mai „recente” oseminte aparțin a 14 persoane diferite al căror profil genetic se apropie de cel al locuitorilor din Grecia continentală sau de pe insula Creta de azi.
Aceste rezultate sugerează că este vorba despre un grup de bărbați și femei, fără legătură de rudenie, care s-au născut în estul Mediteranei în perioada în care regiunea era sub dominație otomană (între mijlocul secolului al XV-lea și până la independența Greciei, în 1832). Este tot ceea ce știu cercetătorii despre acești călători. De ce și în ce împrejurări să fi parcurs acest grup cei 6.000 de kilometri dintre sud-estul Europei și munții Himalaya, acum câteva secole? Mister.
Situația nedumerește cu atât mai mult cu cât nicio rută comercială nu trece prin apropierea lacului Roopkund, iar în regiune, accesul e dificil.
Chiar dacă nici măcar prezența unor persoane în împrejurimile lacului nu a fost explicată, cercetătorii avansează totuși o ipoteză: Roopkund se află pe traseul unui pelerinaj hindu, Nanda Devi Raj Jat, care în zilele noastre are loc o dată la 12 ani. Unele dintre aceste oseminte ar putea fi, deci, ale pelerinilor. Dar asta tot nu explică prezența unor persoane care ar putea fi de origine greacă, în condițiile în care în epocă și în regiunea lor nu aveau nimic în comun cu ritul hindu.
De ce au murit?
Și nu este tot. Un alt mister este legat de cauzele deceselor acestor bărbați și femei din care azi n-au mai rămas decât niște oseminte. Ca urmare, cercetătorii au făcut și alte analize asupra altor schelete găsite în ochiul de apă.
Au ajuns la concluzia că aceste persoane aveau o stare bună de sănătate în momentul morții. Însă trei dintre ele au suferit fracturi, ce ar fi putut fi cauzate de o violentă furtună cu grindină, așa cum se întâmplă câtedată în regiunea lacului Roopkund.
Prin urmare, misterul lacului cu schelete, așa cum l-a numit presa, rămâne intact. Însă studiul recent publicat le-a permis arheologilor să facă unele progerese în cercetările lor și au deschis, în orice caz, noi piste. Cum unele oseminte sunt mai degrabă de dată „recentă”, mai ales ale acelor persoane presupuse originare din Grecia, se va merge probabil la arhive. Cercetătorii vor căuta informații despre un grup consistent de călători străini care, în ultimele secole, au murit în regiunea indiană.
Sursa: digi24.ro
