„Cea mai cumplită persecuție împotriva Bisericii este nevrednicia propriilor ei slujitori…”, spunea Părintele Benedict Ghiuș, undeva la mijloc de secol XX, cumva parcă pentru zilele ce le trăim astăzi, când cazurile puse pe tapetul realității ne fac pe noi, credincioșii de rând, să plecăm neputincioși capul în fața celor care vor să pună Biserica într-o lumină proastă.
Da, putem spune că, astăzi, Biserica Ortodoxă Română dă examenul responsabilității și maturității prin hotărârile luate de conducătorii ei în cadrul Sinodului întrunit pentru a tranșa Problema abaterilor de la morala creștină a unora dintre slujitorii ei.
În prim plan scandalul provocat de imaginile apărute în spațiul public cu episcopul Hușilor, Corneliu Bârlădeanu, urmat de cazul Pomohaci și al stareţului mănăstirii Prislop, din judeţul Maramureş.
Da, astăzi este un moment pe care îl anticipăm ca fiind unul de cotitură pentru BOR prin deciziile conducătorilor ei, care vor trebui să hotărască dacă vor extirpa tumora sau vor face casă bună cu cancerul mergând astfel pe drumul căldicel al pieirii pe propria mână.
Dacă în alte cazuri, cum a fost cel legat de reacția BOR în cazul #colectiv, să zicem că am pus totul pe seama unei reacții prost gestionate care a atras după ea un val de nemulțumiri,( https://www.livearad.ro/scrisoarea-unei-foste-profesoare-de-religie-catre-preafericitul-daniele/ ), în cazul de față așteptările sunt de cu totul altă natură, pentru că cei mai mulți dintre noi am înțeles că ascunderea gunoiului sub preș nu face altceva decât să dăuneze grav imaginii Bisericii, dar mai ales viitorului acesteia.
Dacă nu astăzi, atunci când?
