Unitar prin concepţie şi interpretare, alăturând capodopere ale literaturii universale, concertul simfonic al serii de 13 octombrie 2016, reflectă deopotrivă debutul şi maturitatea epocii romantice, concentrându-se asupra reconfigurărilor de limbaj de la începutul şi mijlocul secolului al XIX-lea.
O nouă conlucrare dintre orchestra simfonică, tânărul dirijor Matei Pop şi pianistul Daniel Goiţi, liderul de generaţie format la academiile din Cluj şi Berlin, pregăteşte audiţia de la ora 19.00, din Sala Cercului Militar de pe B-dul Decebal nr. 19, cu partituri de Ludwig van Beethoven, Felix Mendelssohn Bartholdy şi Richard Wagner.
Întrunind similitudini de formă, textură şi tehnică instrumentală cu clasicii predecesori, Felix Mendelssohn Bartholdy apelează la stimuli extramuzicali şi stabileşte în conformitate cu limbajul nou al veacului, conexiuni cu literatura, istoria sau geografia. Compozitorul este acela care a dat viaţă „primului tablou marin al muzicii romantice” odată cu Uvertura Hebridele, programată în deschiderea programului simfonic dar şi versiunii sonore a Visului unei nopţi de vară, de William Shakespeare, care concluzionează seara romantică prin numerele cele mai de efect ale suitei simfonice: Uvertura şi Marşul nupţial.
Concertul nr. 1 în do major pentru pian şi orchestră op.15 de Ludwig van Beethoven, cea mai clasică dintre abordările de gen ale compozitorului, scrisă pentru uzul său ca pianist concertist, împlineşte prima parte a programului, în timp ce partea secundă readuce în debutul ei unul dintre cele mai romantice documente sonore din istoria muzicii universale, Siegfried Idyll, o partitură unică, inspirată din iubirea profundă pe care Richard Wagner i-a purtat-o soţiei sale, Cosima.
Portret – Matei Pop
După studii de dirijat şi compoziţie la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, Matei Pop a urmat stagii de perfecţionare şi cursuri de măiestrie cu maeştri reputaţi ai dirijatului, între care Gianluigi Gelmetti, Zoltán Pesko, Peter Eötvös, Zsolt Nagy. Lector universitar al Academiei de Muzică clujene, desfăşoară în paralel o susţinută activitate dirijorală, evoluând ca invitat la pupitrul Filarmonicilor din Cluj, Iași, Bacău, TârguMureş, Craiova, Ploiești, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Arad, Oradea, Satu-Mare, Botoșani, Chişinău (Republica Moldova), al Orchestrei de cameră a Radiodifuziunii din Bucureşti sau al Operei Maghiare din Cluj.
A colaborat cu soliști români consacrați (pianiștii Viniciu Moroianu și Horia Mihail, violoniștii Cristina Anghelescu și Gabriel Croitoru).
Ca dirijor asistent a colaborat la prestigioase producții ale unor teatre de operă europene – Bari (Wagner – Tetralogia), Frankfurt (Verdi – Don Carlos), Bilbao (Richard Strauss – Ariadne auf Naxos).
Ca dirijor permanent al Ansamblului de muzică contemporană“AdHOC” a susţinut concerte apreciate în cadrul festivalurilor internaționale de profil Cluj Modern, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi – București, Festivalul Muzicii Româneşti – Iaşi, Toamna Muzicală Clujeană, Meridian – București.
Portret – Daniel Goiți
Pianistul invitat Daniel Goiţi este conferenţiar universitar dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. A studiat la clasa de pian a conf. univ. Ninuca Oşanu Pop şi s-a specializat ulterior la Academia de Arte din Berlin, la clasa prof. Georg Sava.
Pianistul este câştigătorul ediţiei din 1991 al Concursului internaţional George Enescu, unde i-au fost acordate premiul I şi titlul de laureat, premiul pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări franceze pentru pian şi premiul pentru cea mai valoroasă prezentare în concurs dar şi al ediţiei din 1992 al Concursului internaţional Arthur Schnabel de la Berlin.
Daniel Goiţi a susţinut concerte şi recitaluri în cele mai mari oraşe muzicale ale României şi în centre culturale ale lumii: Viena, Graz (Austria); Berlin, Brandenburg, Bayreuth, Zangberg, Augsburg, Bamberg (Germania); Tokio, Yokohama (Japonia); Tel Aviv (Israel); Caen, Marsilia, Paris, Strasbourg (Franţa), Alabama (SUA), Rethymno (Grecia), Budapesta, Pécs (Ungaria).
Pianistul a realizat în Anglia un CD cu lucrări de Enescu, Liszt, Skriabin, Rahmaninov şi Ravel, iar ca bursier al Fundaţiei Villa Concordia din Bamberg a înregistrat în colaborare cu casa de discuri Cavalli Records, un CD cu piese româneşti pentru pian de Marţian Negrea, Paul Constantinescu, George Enescu, Dan Dediu şi Sigismund Toduţă.