Anul acesta nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcție, iar pe râurile sălbatice ar putea fi interzis, prin lege, acest tip de construcții, a declarat marți, într-o conferință de presă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer.
„Problema microhidrocentralelor mă preocupă încă de la începutul mandatului. Anul acesta, practic, nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcție. A existat un val foarte entuziast de a se construi microhidrocentrale cu ceva ani în urmă. Multe dintre ele se pare că s-au făcut fără a se respecta avizele și pentru asta România avut o situație de infringement. Eu, pentru că am vrut să știu mai pe îndelete ce se întâmplă, am dispus un control al Corpului de control al ministrului. Este un control care e finalizat, dar raportul este încă în curs de finalizare, pentru că este foarte complex. S-au investigat 40 de microhidrocentrale și am vrut să știu mai ales dacă felul în care s-au dat avizele de către Apele Române și de Agenția de Protecția Mediului a fost corect. De îndată ce va fi finalizat, ceea ce va fi probabil în următoarele săptămâni, o să vă comunicăm rezultatele, dar din câte am vazut draftul preliminar este de peste 350 de pagini. În paralel, am dispus către Departamentul de Ape să facă o inventariere la nivel național a râurilor de munte, a râurilor sălbatice, în special cele din arii protejate, astfel încât să avem o evidență clară și să putem să dispunem ca pe acestea să fie complet interzisă prin lege construcția de microhidrocentrale. În clipa de față colegii lucrează la modificarea Legii apelor”, a explicat Cristiana Pașca Palmer.
Aceasta a subliniat, totodată, că pe râul Nera nu a fost avizată construcția celor două microhidrocentrale.
„Pentru Nera, Asociația Bazinală locală, când s-a întrunit în comitetul de avizare tehnică, a dispus în unanimitate să nu avizeze construcția celor celor microhidrocentrale pe Nera. Asta sper să fie o veste bună pentru reprezentanții societății civile care s-au implicat foarte mult în această dezbatere”, a spus ministrul Mediului.
În februarie, ministrul Mediului anunța că cele aproximativ 300 de proiecte de microhidrocentrale aflate pe teritoriul României vor fi verificate de către echipe ale Gărzii Naționale de Mediu (GNM), Administrației Naționale ‘Apele Române’ (ANAR) și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
„Microhidrocentralele au înregistrat un boom până în anul 2012, când regulile după care se făceau erau un pic mai laxe. Din 2012 încolo s-au introdus în Strategia Energetică Națională și s-a mai limitat efectul acestora. În momentul de față, avem aproximativ 300 de microhidrocentrale pentru care eu am dispus un control, începând de săptămâna asta. Mă preocupă acest subiect, sunt pro-energie verde, dar trebuie să vedem ce costuri avem pe biodiversitate, dacă pe râurile de munte impactul de mediu este mai mare decât beneficiile atunci trebuie să reanalizăm situația. Cred că s-au făcut și excese. Am solicitat în această săptămână o echipă de la Garda de Mediu, împreună cu Apele Române și cu Agenția pentru Protecția Mediului, să-mi analizeze dacă s-au respectat avizele de mediu și, dacă nu s-au respectat, va trebui să luăm măsurile necesare. E bine să știe lumea că, de acum încolo, cererea pentru microhidrocentrale a scăzut foarte mult. În clipa de față, avem 6 solicitări de avizare, comparativ cu anii trecuți avem un trend descrescător”, preciza Pașca-Palmer.
Controalele au fost demarate după ce două societăți au anunțat că doresc să construiască pe râul Nera două microhidrocentrale și să producă energie pe care să o valorifice în sistemul energetic național, ceea ce a provocat dezbateri aprinse în rândul societății civile. Reprezentanții societăților susțineau că opoziția oamenilor este din cauza neînțelegerii față de aceste tipuri de proiecte și a faptului că lumea a fost greșit informată.
„Din punctul meu de vedere, e păcat că se refuză o dezvoltare zonală, un proiect care aduce beneficii importante comunității. Am încercat să le explic aceste lucruri, dar nu am fost lăsat. E dreptul lor să ia o decizie. Beneficiile pentru comunitatea locală ar fi banii care ar intra anual, investitorii au venit deschiși la Primăria Prigor și au propus să finanțeze și partea de învățământ local, iar comunitatea locală ar putea să se achiziționeze de către comunitatea locală, energie mai ieftină. Faptul că se captează o parte din apă, prin legislația românească, prin toate avizele care s-ar da și care s-au dat, obligația este de a păstra cursul de apă, în așa fel încât să se păstreze viața pe vale. E vorba de un sector de 11 km. Toată apa se întoarce înapoi în râu. Sunt activități industriale pe Valea Nera, dar nimeni nu vrea să le recunoască acum. În ceea ce ne privește, este un tronson care este în afara ariei protejate”, afirma Cristian Mâțu, consultantul general al celor două societăți.
Președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera din Oravița, Cornel Popovici Sturza, declara, în februarie, pentru AGERPRES, că această construcție de microhidrocentrale (MHC) pe râul Nera, ar putea avea efecte grave asupra biodiversității.
„Impactul execuției celor două microhidrocentrale este unul major asupra biodiversității, ca și componentă a ecosistemului râului Nera, a părții valoroase a biodiversității, care este statuată în zonă, prin arii naționale protejate. Aceasta este una dintre probleme. Cea de-a doua se referă la legalitatea construcției acestora, adică avem dubii serioase în legătură cu studiul de impact, care evită, cu destul de multă abilitate, să spună ce s-a întâmplat în România, în ultimii 20 de ani, legat de execuția de microhidrocentrale. În mod normal, acest studiu este dedicat publicului, care trebuie să știe care este riscul unor asemenea execuții. Nu în ultimul rând, cei mai mulți oameni sunt revoltați de distrugerea peisajului din amonte de râul Nera, pentru că asemenea lucrări lasă urme adânci, ireversibile asupra acestei mirifice lumi din zonă”, declara, la momentul respectiv, Cornel Popovici Sturza.
Sursa: agerpres.ro
