„Beethoven și Mozart! Originalitatea acestor muzici rezidă în îmbinarea lirismului dens, a sincerității și forței de expresie cu un înalt simț al proporțiilor.” – dr. Alin Văcean, managerul Filarmonicii de Stat Arad.
Dacă astăzi sunt cunoscute circumstanţele în care Mozart a scris şi lăsat neterminat Recviemul său K 626, rămân subiecte de dispută motivele pentru care o altă creaţie vocal simfonică nu a avut nici ea parte de tuşele finale ale maestrului: la fel de monumentală şi ambiţioasă, ea a fost păstrată pe lista marilor capodopere ale muzicii sacre şi difuzată de-a lungul secolelor sub numele de Marea misă în do minor, K. 427. Considerată egala Misei în si minor de Johann Sebastian Bach sau a Missei solemnis de Ludwig van Beethoven, Marea misă în do minor este o partitură pe care Mozart a legat-o în mod intim de soţia sa, Constanze, o partitură de o forţă şi frumuseţe remarcabile, în care solemnitatea şi vigoarea numerelor corale alternează cu arii şi ansambluri solistice de o strălucire operistică.
Programată în concertul din 19 februarie, de la ora 19.00, care reuneşte sub bagheta dirijorului Dorin Frandeş orchestra simfonică şi corul academic pregătit de Robert Daniel Rădoiaş, Marea misă în do minor are parte de un cvartet solistic de excepţie: soprana Sorina Silvia Munteanu, mezzosoprana Antonela Bârnat, tenorul Cristian Mogoşan şi basul Dan Popescu.
Debutul serii simfonice îi revine însă Concertului pentru vioară şi orchestră în re major op.61 de Ludwig van Beethoven şi invitatului orchestrei Filarmonicii, Gabriel Croitoru. Considerată una dintre cele mai vaste şi profunde partituri violonistice ale literaturii mondiale, re majorul beethovenian depăşeşte întru totul creaţiile trecutului dar şi pe acelea ale epocii contemporane lui, devenind una dintre cele mai populare ópusuri ale muzicii universale.
