Păşunile din comuna Secusigiu au devenit, de ani buni, o afacere pentru tot felul de firme şi asociaţii, care câştigă bani buni din subvenţiile de la APIA, în timp ce crescătorii de animale din comună nu au unde să-şi ducă animalele.
Problema păşunilor a început din anul 2011, când, în urma unei hotărâri de consiliu (HCL 24/2011), secretarul primăriei a fost împuternicit să facă demersurile legale pentru a înregistra păşunile aflate în proprietatea comunei la APIA, pentru obţinerea subvenţiei pe suprafaţă. În total, era vorba de 239 de hectare, o suprafaţă însemnată de pe urma căreia Primăria Secusigiu ar fi urmat să încaseze bani frumoşi.
Spunem ar fi urmat fiindcă, ulterior, lucrurile s-au schimbat radical şi, deşi nu a existat nicio altă hotărâre cu privire la păşune, Primăria s-a gândit că nu are rost să încaseze câteva zeci de mii de euro anual de la APIA, aşa că a închiriat păşunea unor firme şi persoane fizice. Interesant este faptul că, aceste persoane fizice şi juridice ar fi trebuit, după ce încasau sumele de la APIA, pe de o parte, să îngrijească păşunea, lucru ce nu s-a întâmplat, iar pe de altă parte, să plătească chirie la Primăria Secusigiu. Numai că, ce să vezi, supriză mare. Conform informaţiilor noastre, contractele cu pricina nu apar niciunde la primărie şi, drept urmare, nici nu s-ar fi plătit vreun ban, lucru extrem de grav, care ar trebui să atragă atenţia organelor statului, începând cu cei de la Curtea de conturi şi terminând cu Parchetul.
Păşunea, confiscată de o asociaţie
Din 2012, intrând în vigoare noi reglementări legale referitoare la concesionarea păşunilor comunale, prin care primăria nu mai deţine dreptul de a solicita subvenţia pe suprafaţă, fără să existe o altă hotărâre de consiliu, banii de la APIA au fost încasaţi din nou de aceleaşi persoane fizice şi juridice. Bineînţeles, nici de această dată, conform surselor noastre, contractele nu au fost înregistrate în evidenţele Primăriei Secusigiu, un fapt extrem de grav.
Interesant este faptul că, din 2011 şi până în prezent, zeci de crescători de animale (în special bovine) din comună au depus la Primăria Secusigiu cereri pentru a închiria păşunea. Toate aceste cereri au rămas fără rezultat, sub pretextul că primăria va încasa subvenţia de la APIA, iar oamenilor li s-a promis că vor merge gratis la păşunat. În realitate, cererile au fost respinse fiindcă păşunea era deja dată, cum am arătat, unor firme şi persoane, despre care se spune că au anumite relaţii cu persoane din conducerea administraţiei locale.
Din 2013, afacerea cu păşuni a trecut într-o altă etapă. S-a făcut la nivel de comună o asociaţie a crescătorilor de animale, care practic e condusă de cei care au avut şi până atunci păşunea. Oamenii din sat acuză faptul că vreo cinci-şase persoane au creat acea asociaţie, care a pus mâna pe toată păşunea comunei Secusigiu, adică 239 de hectare, şi încasează subvenţia, iar crescătorii de animale sunt nevoiţi să întreţină singuri păşunea. Nu mai spunem că această concesiune s-a făcut pe nu mai puţin de 20 de ani la propunerea primarului Ilie Cheşa, iar crescătorii de animale din comună trebuie să meargă să-şi facă în fiecare an contract.
Crescătorii din Munar sunt batjocoriţi
Cea mai mare problemă cu păşunea este la Munar, unde suprafaţa este destul de mică, fiind vorba de 16 hectare. Pe lângă faptul că au pământ puţin la dispoziţie, oamenii au probleme şi cu asociaţia care a pus mâna pe pământ şi care nu-i ajută cu nimic. „Preşedintele ăsta care a făcut şmecheria cu asociaţia, acuma nici nu mai răspunde la telefon. Este unul de la Satu Mare, care a băgat pe cine a vrut în asociaţie. Sunt 5-6 membri fondatori care iau decizii, iar noi, crescătorii, suntem membri afiliaţi, nu avem drept să hotărâm ce se întâmplă cu păşunea. În fiecare an trebuie să ne rugăm să ne închirieze păşunea, ca să putem să creştem animalele. Nu vă spun că a vrut să ne ia şi câte zece lei pe an per animal, deși ei iau subvenții de la APIA“, spune un crescător de animale din Munar.
Bărbatul susține că an de an, crescătorii trebuie să se descurce pe cont propriu, fiindcă de la asociaţie nu primesc nimic, deși în contractul de concesiune scrie că asociația trebuie să întrețină pășunea. „Tot noi întreținem pășunea. Președintele nici nu mai răspunde la telefon. Anul ăsta ne-a dat niște azot, să ne scoată ochii, dar tot noi a trebuit să-l împrăștiem. Normal era ca păşunea să ne-o dea nouă, celor care avem animale, nu să interpună tot felul de intermediari. Am depus cereri la primărie în fiecare an. Nu am primit niciun răspuns şi ne-am trezit că păşunea o dă la altcineva“, se plânge bărbatul.
Un cioban tulbură apele
De parcă nu era destul că păşunea a fost concesionată asociaţiei, la Munar a mai apărut o problemă: un cioban tulbură apele şi intră peste păşunea vacilor, dar şi peste culturile oamenilor, fără ca cineva de la primărie sau poliţie să ia măsuri. „Aici era păşunea vacilor. Acum a băgat un cioban care a luat jumătate din păşune. Nu vrem să ajungem să ne dăm în cap. Dar ceva nu e în regulă, primarul îl ţine în braţe pe acest cioban, care este extrem de agresiv şi face multe probleme. I-am şi spus primarului să nu-i mai ţină partea. Are dreptul la jumătate din păşune, iar noi la cealaltă jumătate. Eu viţelul nu pot să i-l dau de Paşti la primar, că viţelul se creşte greu, nu-i ca oaia“, spune acelaşi crescător de bovine.
Un altul, mai în vârstă, povesteşte că de când se ştie pe cele 16 hectare a fost păşunea vacilor, iar acum le-a fost băgat cu forţa ciobanul cu pricina. „Pe păşunea asta se ia subvenţie. Cam un miliard pe toată comuna. Ce fac cu banii ăştia de nu întreţin păşunea ? Asociaţia ar trebui să se ocupe, nu să mergem noi cu coasa, să tăiem iarba. Noi din asta trăim, dacă nici la păşune nu mai avem voie, cum să ne creştem vacile ?“, se întreabă bătrânul.
Acesta povesteşte că de ani de zile e ameninţat cu moartea de către ciobanul cu pricina, un individ extrem de periculos, care este favorizat de mai marii comunei, deşi în trecut a mai avut probleme cu legea, iar doi crescători de animale au fost chiar bătuţi de către ciobanul respectiv şi au necesitat spitalizare. „Zilele trecute am fost din nou ameninţat de acest cioban, de faţă cu administratorul public al comunei, cu care era ciobanul. De ani de zile mă ameninţă cu moartea, am făcut plângeri la poliţie, dar nimic. A fost tot timpul favorizat. Noaptea intră pe terenuri cu oile, ne mănâncă trifoiul. Noi facem sesizări pe la primărie, dar nimic. Se anunţă când vine controlul. E pe mână cu primarul. Pe alţii i-a băgat în spital. Stătea omu’ jos pe iarbă şi a venit şi i-a dat cu bâta în cap până l-a băgat în spital. I-au făcut dosar penal, iar după un timp s-a rezolvat treaba şi n-a păţit nimic. Are pile şi relaţii, e favoritul primăriei, ce mai“, spune bătrânul crescător. Acesta susţine şi el că asociaţia care a pus mâna pe păşune s-a constituit într-un mod cel puţin ciudat, în conducere intrând doar anumite persoane apropiate primarului, iar majoritatea crescătorilor au fost lăsaţi pe dinafară. În plus, crescătorii au cerut în nenumărate rânduri să se facă o delimitare între păşunea vacilor şi cea a oilor, dar acest lucru nu s-a dorit.
Îngrijitorii vacilor sunt terorizaţi
O crescătoare din Munar este la fel de supărată de prezenţa ciobanului în zonă şi susţine că îngrijitorii vacilor sunt ameninţaţi în permanenţă. „Ciobanul s-a luat în permanenţă de păstorii vacilor. Nici nu mai găsim om care să aibă grijă de vaci. Îi ameninţă şi le e frică oamenilor să meargă la păşune. El e omul primarului, al vicelului, al administratorului şi noi nu avem cine să ne îngrijească animalele. Şi în celelalte sate am înţeles că sunt aceleaşi probleme, dar la Munar e cel mai rău. Ciobanul ăsta are un teren şi, pe motiv că merge cu oile la terenul lui, intră pe cultura oamenilor din sat. Deşi primăria ar trebui să-i controleze, nu se face nimic. Îi anunţă de la primărie şi gata, treaba se rezolvă. Iar noaptea, când nu-i nimeni, intră iar pe terenurile oamenilor“, spune femeia.
Oamenii sunt disperaţi şi, în lipsa unor măsuri, conflictul riscă să degenereze. Unii chiar susţin că se va ajunge la violenţă fizică, iar bătrânul ameninţat cu moartea doreşte să solicite un permis de port armă, fiindcă ciobanul cu pricina este un real pericol, înainte de revoluţia din 1989 făcând chiar puşcărie, pentru omor, după cum susţin oamenii.
Cât priveşte problema păşunilor, este de aşteptat ca organele abilitate să-şi facă datoria, pentru a vedea cum a fost posibil ca 239 de hectare să fie închiriate unor persoane fizice sau firme, deşi o hotărâre a Consiliului local vorbea dspre faptul că Primăria Secusigiu va încasa subvenţia de la APIA. Mai apoi, trebuie văzut cum s-a ajuns ca o asociaţie, care este formată din 5-6 persoane, să pună mâna pe cele 239 de hectare, câtă subvenţie a încasat această asociaţie şi cum au cheltuit sumele provenite din subvenţii.
Sunt multe întrebări la care probabil vom găsi răspunsul în numerele viitoare ale ziarului nostru, fiindcă problema e prea importantă pentru comună şi pentru crescătorii de animale din Secusigiu, ca ea să fie trecută uşor cu vederea.
