Vremea schimbatoare de primavara aduce şi guturai, gripa sau infecţii urinare. Dr. farmacist Ovidiu Bojor îţi dezvaluie câteva plante cu efect antibiotic pe care le poţi folosi pentru a scapa de neplaceri. Dau rezultate bune şi în cazul bolilor digestive provocate de bacterii.
Alimente-medicament
MUŞTARUL conţine substanţe cu efect antibiotic şi care opresc dezvoltarea bacteriilor, chiar şi atunci când este vorba de diluţii mari. Poate fi consumat ca atare sau câteva seminţe pot fi adaugate în baia fierbinte. Astfel, se calmeaza tusea, durerile de cap asociate guturaiului şi se grabeşte vindecarea. Tot din categoria alimentelor- medicament fac parte şi CONDURAŞII (Tropaeolum majus).
Frunzele lor au un conţinut ridicat de vitamina C şi o acţiune asemanatoare antibioticelor. Spre deosebire de produsele de sinteza, au avantajul ca nu distrug flora intestinala. Sunt indicate, în special, în caz de infecţii uro-renale. Mai sunt utile ca expectorante, antifungice şi pentru stimularea imunitaţii. Se consuma ca atare sau se amesteca în salate de primavara. E bine sa se ţina cure de 8-10 zile, cu 10-15 g de planta pe zi. Nu se utilizeaza în timpul sarcinii sau al alaptarii şi nu se vor administra nici copiilor mici.
Leacul din munţi
GENŢIANA creşte în ţara noastra în zona alpina, pe stânci şi paşuni. Radacina ei are o multitudine de efecte benefi ce, printre care: antimicrobiene, imunostimulatoare, expectorante, antiifl amatoare şi antibiotice. De aceea, este un leac bun în caz de guturai şi gripa. Se consuma sub forma de infuzie dintr-o lingura de radacina uscata şi o jumatate de litru de apa clocotita. Decoctul se prepara dintr-o lingura de radacina pisata care se fierbe în jumatate de litru de apa timp de 5-10 minute.
Se mai poate prepara şi tinctura din 30 g de radacina marunţita, care se lasa la macerat în 200 ml de alcool de 40 grade timp de 10-15 zile. Dupa aceea, se strecoara şi se depoziteaza într-o sticluţa închisa la culoare. Se iau 10-15 picaturi pe zi în puţina apa. Planta este ocrotita de lege, aşa ca nu se va recolta, ci se va cumpara radacina sau produse pe baza de genţiana din comerţ.
Pentru bolile de stomac
RACHIŢANUL conţine substanţe antibiotice care fac ca extractele din acesta planta sa poata inhiba flora patogena intestinala. Aceasta calitate îl face util în caz de infecţii cu Helicobacter Pylori, care poate provoca ulcer, dar şi în cazul altor infecţii stomacale. Extern, are acţiune cicatrizanta. Se prepara sub forma de decoct dintr-o linguriţa de planta la o cana cu apa. Se beau doua-trei cani pe zi. În loc de ceai, se mai poate lua pulbere din planta uscata, câte o linguriţa de doua-trei ori pe zi. Extern, se foloseşte decoctul concentrat (doua-trei linguri de planta la o cana cu apa) sub forma de comprese. Nu prezinta contraindicaţii.
Leacuri vechi şi noi
„Este binecunoscut efectul antibiotic al usturoiului. Din cele mai vechi timpuri era folosit ca aliment, dar și ca medicament. Parintele istoriei, Herodot, consemneaza ca sclavilor care cladeau piramidele li se dadea usturoi, pentru a avea suficienta energie sa duca la capat munca titanica și pentru a preveni epidemiile. Acesta se poate consuma ca atare în mâncare sau poate fi preparat ca mujdei. Cei care nu îi apreciaza gustul sau vor sa îl evite îl pot înghiți marunțit bine cu o cantitate suficienta de apa. Ranile care se pot infecta se freaca cu un cațel de usturoi taiat în doua.
Mai puțin știute sunt remediile preparate din parțile subterane ale plantei numite iarba-mare. Acestea conțin substanțe antibiotice și se recomanda pentru calmarea tusei, dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. Se face un decoct dintr-o lingura de radacina marunțita la o cana cu apa. Se beau doua cani pe zi. Deși radacina de iarba-mare si preparatele obținute din aceasta specie, în doze terapeutice, nu prezinta efecte secundare, cantitațile supradozate, administrate oral, pot provoca efecte nedorite, așa ca recomand respectarea cu strictețe a cantitaților indicate.”
