Partidul Mișcarea Populară este stafia care bântuie azi lumea politică românească. PMP este, în fapt, o unealtă „manufacturieră”, apărută din dorința de revanșă a unui om setos de putere până la patimă. Și până la viciu. Ținută în magazia cu idei prăfuite, după ce fiica sa, Ioana, a înregistrat-o la OSIM, așezată printre ambiții bolnăvicioase și năluci, Mișcarea Populară a devenit partid numai și numai pentru că Traian Băsescu a pierdut controlul asupra PDL. În clipa în care, la Convenția Națională, păpușa sa blondă, bună la toate cele, Elena Udrea, a fost ejectată de către majoritatea portocalie din cursa pentru șefia partidului, Traian Băsescu a fost obligat să accepte ceea ce nu credea că i se va întâmpla: refuzul PDL de a-l mai urma. De a-l accepta ca „Zeus”.
Alungat din Olimpul fantasmagoric, Traian Băsescu a devenit orbit de dorința răzbunării. Așa se explică și naivitatea sa de a crede că această plăsmuire umorală, Partidul Mișcarea Populară, va avea trecere la electorat. Nu va avea. Pentru că, în fapt, PMP este tot Băsescu. Și tot Udrea. Și tot șleahta care a distrus țara și care a ridicat mafia la rang de putere diabolică în stat, o putere morbidă, imună la tratamentele drastice ale legilor sau, mai bine, ferită, scutită de rigoarea acestora. Traian Băsescu și clica lui și-au procurat o ură incomensurabilă din partea marii majorități a românilor, care români, pur și simplu, nu-i mai vor pe „ordinea de zi” a vremurilor care vor veni. Orice mască vor lua, Traian Băsescu et co. nu mai pot păcălii electoratul. Altfel spus, sunt privați de viitor.
Văd că se discută destul de mult și se fac fel de fel de speculații pe seama opțiunilor lui Gheorghe Falcă, președintele Organizației Județene a PDL Arad, față de Partidul Mișcarea Populară. Se poate bănui, și gura târgului nu ezită să vorbească pe șleau, că primarul Falcă poartă povara gesturilor paternale, ocrotitoare ale Nașului, în raport cu dosarele sale penale. Zic „povara”, pentru că nu sunt convins că pe primarul Aradului îl animă, într-un fel, sentimentul recunoștinței. Așa cum, se știe prea bine, acest sentiment nu îl are nici Băsescu. Având toate „virtuțile” lui Traian Băsescu, de parcă i-ar fi odraslă, Gheorghe Falcă este lup în blană de oaie, este fără scrupule, deși pare smerit. Va alege doar ce îi este sieși util. Va juca la două capete, va mima simpatie pentru partidul lui Băsescu, mizând totul pe faptul că PDL nu va face greșeala de a-l exclude. Gheorghe Falcă nu poate să facă abstracție de postura sa de primar și nici să omită din calcule posibilitatea ca, la un pas greșit, să piardă majoritatea din Consiliul Local Municipal. Poate fi sigur că Nicolae Ioțcu și simpatizanții săi îl așteaptă la cotitură, cu mânecile suflecate. Așa încât, una peste alta, opinez că lui Gheorghe Falcă îi pasă doar de pielea lui și nu de nălucile lui Băsescu.
În mod logic, la alegerile pentru Parlamentul European, din 25 mai, Partidul Mișcarea Populară va eșua în chip lamentabil. Or, ce să caute Falcă la o caricatură de partid?! Să își ruineze cariera din pricina obligațiilor morale față de Băsescu? Aș! Cunoscându-l destul de bine, nu aș crede. Prea îi place puterea lui Gheorghe Falcă și prea știe să profite de pe urma acesteia, ca să dea traiul său bun, de acum, pe blana ursului din pădure! Părerea mea!
de Tristan Mihuţa
Facebook Comments
