Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor este marcată anual la 5 noiembrie, începând din 2016.
Adunarea Generală a ONU a hotărât, în decembrie 2015, ca data de 5 noiembrie să fie cunoscută drept Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor, potrivit www.un.org. Cu acest prilej, s-a făcut un apel către toate statele lumii, către organismele internaţionale şi către societatea civilă să marcheze această zi, crescând gradul de conştientizare a acestui fenomen natural, dar, totodată, să facă schimb de noi abordări de reducere a acestui risc. Marcarea acestei zile se axează pe programe educaţionale şi pe antrenamente de evacuare.
În 2018, Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor se aliniază Zilei internaţionale pentru reducerea dezastrelor şi Campaniei ”Sendai Seven” concentrându-se pe Obiectivul ”C” din cadrul Cadrului de Acţiune Sendai 2015-2030 pentru reducerea riscului de dezastre vizând reducerea pierderilor economice directe în caz de dezastru în raport cu PIB-ul.
Japonia, binecunoscută pentru activitatea seismică frecventă, este situată în zona de contact a patru plăci tectonice, fiind zguduită anual de mii de mişcări seismice. Data care a fost propusă pentru celebrarea anuală a acestei zile a fost aleasă pentru a marca povestea japoneză „Inamura-no-hi” ceea ce înseamnă „arderea snopilor de orez”, potrivit www.un.org. În urma unui mare cutremur care a avut loc în 1854, un fermier a văzut un val care se îndepărta, ceea ce a fost semnul că un tsunami era în formare. Ca urmare, a dat foc întregii sale recolte, prevenindu-i astfel pe săteni, care au fugit la adăpost pe un teren înalt. Ulterior, el a construit un dig şi a plantat copaci pentru a proteja zona de alte dezastre.
Tsunami-urile sunt fenomene naturale rare, însă ele pot fi distrugătoare. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de cazuri provocate de aceste imense valuri. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de un tsunami care a avut loc în urma seismului din Oceanul Indian produs la 26 decembrie 2004, în apropierea coastei de vest a insulei Sumatra. Cutremurul, cu o magnitudine de peste 9,0 grade pe scara Richter şi cu epicentrul localizat la o adâncime de 40 de kilometri în ocean, a generat valuri uriaşe. Acestea au afectat 14 ţări din Oceanul Indian, cele mai grav lovite fiind Indonezia, Sri Lanka, India şi Thailanda, şi au făcut peste 227.000 de morţi. Totodată, peste un milion de case au fost distruse.
Cu toate acestea, un astfel de impact puternic nu este inevitabil. Sistemele de avertizare timpurie pot salva numeroase vieţi. La fel de importantă este comunitatea şi înţelegerea individuală cu privire la modul în care se desfăşoară şi unde anume are loc o eventuală evacuare înainte ca un asemenea val să lovească. Tsunami-urile nu au graniţe, cooperarea internaţională fiind cheia pentru o profundă înţelegere politică şi publică a măsurilor de reducere a riscurilor.
Japonia a suferit pierderi grele în urma unor cutremure devastatoare, precum cel din 1923, soldat cu 142.000 de morţi. Cutremurul din 11 martie 2011, cu o magnitudine de 9 grade, a fost urmat de tsunami. Cele două fenomene naturale s-au soldat cu 15.881 de morţi şi 2.660 de persoane date dispărute, la care s-au mai adăugat 2.554 de decese din cauza degradării condiţiilor de viaţă, Japonia traversând o a doua mare catastrofă naturală din istoria sa recentă. Cutremurul şi valul seismic au perturbat transporturile, activitatea de zi cu zi, a declanşat cel mai grav accident la centrala nucleară Fukushima Daiichi şi a lăsat mii de persoane fără adăpost. Ulterior, experţii Institutului geofizic american (USGS) au stabilit că seismul a fost cel mai puternic înregistrat vreodată în Japonia, de când a început măsurarea magnitudinii acestora, şi al patrulea ca putere, la nivel mondial, din 1900 şi până în prezent.
În perioada 18-22 ianuarie 2005, a avut loc, în oraşul japonez Kobe, Conferinţa mondială pentru reducerea consecinţelor dezastrelor naturale, organizată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în cooperare cu guvernul Japoniei. Lucrările conferinţei s-au desfăşurat în prezenţa a 4.500 de experţi şi oficiali din circa 150 de ţări şi au avut ca scop evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reducerea riscului de dezastre, în urma deciziilor luate în cadrul Conferinţei de la Yokohama din 1994, şi elaborarea proiectelor pentru următorii zece ani.
Astfel, a fost stabilit Cadrul de Acţiune Hyogo 2005-2015. „Creşterea rezistenţei naţiunilor şi a comunităţilor la dezastre (HFA)” a reprezentat un prim proiect prin care erau explicate, descrise şi detaliate activităţile necesare tuturor sectoarelor şi actorilor în vederea reducerii pierderilor umane şi materiale în urma dezastrelor. HFA prezenta cinci priorităţi de acţiune şi oferea principii directoare şi mijloace practice până în 2015 pentru consolidarea rezistenţei naţiunilor şi a comunităţilor la dezastre, potrivit www.unisdr.org.
În perioada 14-18 martie 2015, s-a desfăşurat la Sendai, în Japonia, cea de-a treia Conferinţă mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre (WCDRR). Cu acest prilej, a fost stabilit Cadrul de Acţiune Sendai 2015-2030 pentru reducerea riscului de dezastre, fiind primul acord major al agendei de dezvoltare post-2015, cu şapte obiective şi patru priorităţi de acţiune. Cadrul de la Sendai a fost adoptat de către Adunarea Generală a ONU, care a urmat conferinţei.
În urma dezastrelor naturale – un cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade care a declanşat un val tsunami devastator şi lichefierea pământului – care au avut loc la 28 septembrie 2018, în insula indoneziană Sulawesi, au fost distruse 68.451 de locuinţe, 327 de clădiri religioase şi şapte poduri, iar căile rutiere s-au surpat în 168 de zone. La 26 octombrie, potrivit ultimelor date oficiale, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa a fost stabilit la 2.081, 4.612 de persoane fiind rănite, iar 214.925 persoane fiind sinistrate. Pagubele materiale au fost evaluate la 15,29 trilioane de rupii (aproximativ 1,011 miliarde de dolari).
Sursa: agerpres.ro
