Ziua internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an, la 31 octombrie. Aceasta este data la care, în anul 1996, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro.
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la București, de cele șase state, Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. Anexa Convenției cuprinde trei protocoale: unul, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență; iar cel de-al treilea, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenția cât și Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit site-ului www.senat.ro, organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.
În anul 1996, la 31 octombrie, a fost semnat, în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre, desfășurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră. Acesta este rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acțiune promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.
Totodată, o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, a fost formulată în Declarația de la Odessa. Potrivit site-ului www.blacksea-commission.org, miniștrii cu atribuții în protejarea mediului marin al Mării Negrea din cele șase țări, Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia și Ucraina, au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre, dezvoltând și detaliind ideile Convenției de la București, în acord cu deciziile Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre — Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu scopul de a consolida și de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici și al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării și pentru protejarea biodiversității, se arată pe site-urile www.marinespecies.org și www.grid.unep.ch.
În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundația Universitară a Mării Negre, o organizație regională, non-guvernamentală și non-profit, ce are ca obiective promovarea și o mai bună înțelegere și cercetare a economiei, societății, educației și guvernanței regiunii Mării Negre, poziționarea acesteia față de restul lumii, precum și dezvoltarea modalităților de promovare a intereselor regiunii la nivel internațional, se arată pe site-ul instituției, fumn.eu. Inițiativa înființării acestei fundații a aparținut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul și diplomatul Mircea Malița, după ce, în anul 1992, a fost înființată Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 țări: 6 țări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federația Rusă, Ucraina și România) și 5 țări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia și Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizației, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Organizația Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizație de cooperare regională, numărându-se printre primele inițiative lansate în zona Mării Negre.
Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.
Ziua internațională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activități cultural-educative, expoziții de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmărește conștientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil față de mediul marin și costier, fiind însă, în același timp, și un prilej de sărbătoare.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, între Europa și Asia, cu o suprafață de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparține și care are o suprafață de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m și scaldă țărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit ”Enciclopediei Geografice a României”, volum coordonat de Dan Ghinea. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord, Federația Rusă în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud.
Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulțime de fluvii, printre care Dunărea, Nipru, Nistru, Kizil-Irmak și altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea și volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Speciile de pești cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum și alți pești răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, și cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci.
Sursa: agerpres.ro
